Tot mai mulți europeni își protejează datele online: 76,9% dintre utilizatori au luat măsuri de securitate, situația din România

Protecția datelor personale devine o preocupare centrală pentru utilizatorii de internet din Uniunea Europeană. În 2025, aproape 77% dintre europenii conectați la internet au declarat că au luat măsuri concrete pentru a-și controla informațiile personale în mediul online, o creștere semnificativă față de 2023.

Tendința arată o schimbare clară de mentalitate: utilizatorii nu mai tratează confidențialitatea ca pe un detaliu tehnic, ci ca pe o componentă esențială a vieții digitale.

Creșterea este relevantă nu doar statistic, ci și cultural. Internetul nu mai este perceput doar ca spațiu de informare și comunicare, ci ca un mediu în care datele personale devin monedă de schimb.

În acest context, tot mai mulți utilizatori europeni încep să-și gestioneze activ amprenta digitală, să controleze ce informații oferă și cui, și să limiteze accesul companiilor sau platformelor la datele lor sensibile, se arată pe Eurostat.

Publicitatea, localizarea și rețelele de socializare, principalele zone de control

Cea mai frecventă formă de protecție a datelor este refuzul utilizării informațiilor personale în scopuri publicitare. Peste jumătate dintre utilizatorii europeni au ales să nu permită folosirea datelor lor pentru reclame personalizate, semn că modelul economic bazat pe publicitate targetată este tot mai contestat de public.

În paralel, restricționarea accesului la datele de localizare a devenit o practică tot mai răspândită, utilizatorii fiind conștienți de riscurile asociate monitorizării geografice constante.

O altă zonă sensibilă este reprezentată de rețelele sociale și spațiile de stocare online. Aproape jumătate dintre utilizatori și-au limitat accesul la profilurile personale sau la conținutul stocat în cloud, ceea ce arată o creștere clară a neîncrederii față de platformele digitale mari. Controlul vizibilității profilului, al fotografiilor și al fișierelor personale devine o formă de igienă digitală de bază.

Vezi și:

Google are un instrument gratuit care te ajută să scoți datele personale din căutări. De ce contează mai mult decât pare

Setarea ascunsă din contul Google care îți poate proteja datele personale. Puțini utilizatori știu că există

Tot mai mulți utilizatori verifică și securitatea site-urilor înainte de a introduce date personale, iar interesul pentru politicile de confidențialitate este, de asemenea, în creștere.

Chiar dacă aceste documente sunt adesea lungi și greu de înțeles, faptul că tot mai mulți oameni le consultă arată o schimbare de atitudine: utilizatorii nu mai acceptă automat condițiile impuse de platforme, ci încearcă să înțeleagă ce se întâmplă cu informațiile lor.

Europa digitală prezintă decalaje mari între state

Deși trendul general este pozitiv, diferențele dintre statele membre sunt semnificative. Țările nordice și vest-europene conduc detașat clasamentul protecției digitale, cu procente foarte ridicate de utilizatori care își gestionează activ datele personale. În aceste societăți, educația digitală, încrederea în instituții și cultura confidențialității sunt deja consolidate.

La polul opus, Europa de Est rămâne vulnerabilă din perspectiva securității datelor. România se află printre statele cu cele mai mici procente de utilizatori care adoptă măsuri de protecție online, alături de alte țări din regiune.

Decalajul nu este doar tehnologic, ci și educațional și cultural. Lipsa alfabetizării digitale, nivelul redus de informare privind riscurile online și percepția greșită că „nu am nimic de ascuns” contribuie la această realitate.

Diferențele dintre state arată că securitatea digitală nu este doar o problemă tehnologică, ci una socială. Accesul la instrumente de protecție există aproape peste tot, dar utilizarea lor depinde de nivelul de educație digitală, de încrederea în instituții și de cultura civică.

Creșterea procentului de utilizatori care își protejează datele arată însă o direcție clară: Europa intră într-o etapă de maturizare digitală.

Confidențialitatea nu mai este un subiect de nișă, ci devine o valoare publică. Într-o lume dominată de platforme globale, inteligență artificială și economie a datelor, controlul informațiilor personale începe să fie perceput ca un drept fundamental, nu ca un detaliu tehnic opțional.

Cea mai mare pondere a utilizatorilor de internet care au luat măsuri pentru protejarea datelor personale a fost înregistrată în Finlanda (92,6%), urmată de Țările de Jos (91,2%) și Cehia (90,3%).

În contrast, cele mai mici procente au fost raportate în România (56,0%), Slovenia (57,4%) și Bulgaria (62,0%).

Cum va fi redusă factura la întreţinere, după ce proiectul „Plătești câtă căldură primești” a fost adoptat de Consiliul General. Explicaţii importante pentru bucureşteni