Țara din UE care se opune interzicerii social media pentru copii. Ce reguli mai dure pentru platforme cer estonienii

În timp ce tot mai multe state europene merg spre restricții de vârstă tot mai dure pentru accesul copiilor la rețelele sociale, Estonia a ales să se poziționeze diferit. Țara baltică este una dintre puținele din Uniunea Europeană care nu susțin ideea de a-i scoate pur și simplu pe minori de pe platforme, mizând în schimb pe o altă strategie: responsabilitatea trebuie mutată în primul rând pe companiile care controlează aceste servicii.

Discuția este importantă pentru că vine într-un moment în care presiunea politică în Europa crește. Mai multe state au susținut în ultimul an măsuri care vizează o vârstă minimă digitală, sisteme de verificare a vârstei și limitarea funcțiilor considerate dependente sau manipulative. Estonia spune însă că interdicțiile bazate doar pe vârstă nu rezolvă problema de fond și pot fi o soluție mai degrabă simbolică decât eficientă.

De ce nu vor estonienii interdicții pentru copii

Potrivit Thenextweb.com, poziția Estoniei pleacă de la un argument simplu: copiii vor găsi foarte repede metode de a ocoli interdicțiile. Conturi făcute cu date false, folosirea unor retele soci-uri sau accesarea platformelor prin alte persoane sunt doar câteva dintre breșele deja cunoscute. Din această perspectivă, o interdicție generală riscă să arate bine pe hârtie, dar să funcționeze slab în practică.

Miniștrii estonieni au mai spus și că nu este corect ca toată presiunea să fie pusă pe copii și familii, în timp ce marile platforme scapă relativ ușor de răspundere. În loc să îi excludă pe tineri din societatea informațională, Estonia preferă o abordare în care statul obligă platformele să respecte regulile privind datele personale, siguranța minorilor și designul care poate crea dependență.

Această viziune este și una politică. Estonia susține că Uniunea Europeană are deja instrumente legale puternice, inclusiv prin regulile privind protecția datelor, și că înainte de a inventa noi interdicții ar trebui să aplice mai ferm ce există deja. Mesajul lor este clar: problema nu trebuie mutată pe umerii copiilor, ci pe cei ai companiilor care fac bani din atenția lor.

Ce reguli mai dure vor pentru platforme

În locul unei interdicții simple bazate pe vârstă, Estonia cere măsuri mai ferme împotriva platformelor care folosesc mecanisme considerate nocive pentru minori. Asta înseamnă mai mult control asupra colectării datelor, limitarea funcțiilor care încurajează consumul compulsiv de conținut și reguli mai stricte împotriva așa-numitelor „dark patterns”, adică acele trucuri de design care împing utilizatorii să petreacă mai mult timp online.

Pe scurt, estonienii vor ca rețelele sociale să fie obligate să devină mai sigure prin construcție, nu doar să ceară utilizatorului să demonstreze câți ani are. În această logică, accentul cade pe algoritmi, recomandări automate, autoplay, scroll infinit și alte mecanisme care pot transforma platformele într-un mediu greu de controlat pentru copii și adolescenți.

Miza este mare, pentru că această confruntare de idei ar putea influența viitoarea legislație europeană. Dacă majoritatea statelor par tentate de praguri stricte de vârstă, Estonia încearcă să mute discuția spre răspunderea directă a platformelor. Iar întrebarea care rămâne este una esențială pentru toată Europa: este mai eficient să interzici accesul copiilor sau să forțezi platformele să devină, în sfârșit, mai puțin periculoase pentru ei?

Companiile românești care puteau concura cu Digi pentru cele 196 de milioane de euro din SAFE. Cine putea primi contractul cu SRI