După Franța, Spania anunță că va interzice rețelele sociale sub 16 ani și va impune verificarea vârstei

În Europa, discuția despre „majoratul digital” începe să se transforme din dezbatere în legislație. După ani în care accesul minorilor a fost lăsat mai ales pe seama regulilor interne ale platformelor (și a unei date de naștere complet inventate la înscriere), guvernele caută soluții mai dure, cu obligații clare pentru companii și sancțiuni care chiar dor.

Pe 3 februarie 2026, premierul spaniol Pedro Sánchez a anunțat că Spania intenționează să interzică accesul la platformele de social media pentru copiii sub 16 ani și să oblige companiile să implementeze sisteme de verificare a vârstei, conform Euronews. Mesajul a venit la World Government Summit din Dubai și a fost însoțit de o promisiune politică și mai apăsată: un proiect de lege care să tragă la răspundere executivii rețelelor sociale pentru conținut ilegal și instigator la ură.

Ce înseamnă „interdicție sub 16 ani” și de ce verificarea vârstei devine obligatorie

Când un stat spune „interzicem rețelele sociale sub 16 ani”, nu mai vorbește despre o recomandare sau despre o bifă la finalul unui formular. Vorbește despre o regulă aplicabilă, care obligă platformele să împiedice crearea și utilizarea conturilor de către minorii sub pragul stabilit. Cu alte cuvinte, ținta nu e adolescentul „prins” cu un cont, ci mecanismul care a permis ca accesul să fie atât de ușor de ocolit.

De aici apare componenta-cheie: verificarea vârstei. În practică, „age verification” poate însemna mai multe soluții: verificare printr-un serviciu terț, estimare pe baza unor semnale biometrice (cu riscuri evidente), confirmare prin documente sau metode hibride. Indiferent de variantă, miza e aceeași: dacă platformele nu pot demonstra că au încercat serios să oprească minorii sub 16 ani, interdicția rămâne doar un slogan.

Horoscop marți, 3 februarie 2026. Zi dificilă pentru două zodii, pot pierde o sumă importantă de bani

Cele trei zodii cu noroc la bani în săptămâna 2-8 februarie 2026. Vin câştiguri din multe direcţii

De ce Spania apasă pe pedala răspunderii și ce schimbă ideea de „executivi trași la răspundere”

Partea care poate produce cele mai mari tensiuni cu giganții tech nu e limita de vârstă în sine, ci ideea de responsabilizare directă a celor care conduc platformele. Când un guvern spune că vrea să-i facă pe executivi responsabili pentru conținut ilegal și instigator la ură, mută discuția de la „moderare imperfectă” la „risc personal și penal” pentru decizii de produs, politici de conținut și algoritmi.

În acest tip de abordare, platforma nu mai poate invoca ușor că „doar găzduiește” conținutul. Dacă recomandările algoritmice împing utilizatorii spre materiale dăunătoare, dacă raportările sunt ignorate sau dacă anumite tipuri de conținut cresc artificial ca vizibilitate, atunci responsabilitatea nu mai e doar administrativă, ci devine și una de conducere. Iar aici, discuția se leagă inevitabil de întrebarea: cine răspunde atunci când sistemul e construit să maximizeze timpul petrecut, chiar și cu costul expunerii la toxicitate?

Efectul Australia și valul european: Franța, Danemarca, alte țări care se uită la aceeași soluție

Spania nu e prima țară care încearcă să ridice bariera. „Modelul” invocat tot mai des rămâne Australia, care a mers pe o abordare considerată fără precedent prin duritate și amploare. Dacă vrei context despre cum arată implementarea și unde apar fisurile, ai o imagine relevantă în analiza Playtech despre ce s-a întâmplat în țara care a interzis TikTok, Facebook și alte rețele sociale sub 16 ani. Una dintre concluziile incomode: chiar și când restricțiile există, minorii caută rapid ocoliri, iar platformele au mereu „zone gri” de care se pot agăța.

În paralel, Europa testează praguri diferite și forme diferite de control. Franța a împins în spațiul public ideea unei interdicții sub 15 ani, iar dezbaterea s-a accelerat politic; poți vedea detalii în materialul despre interzicerea TikTok, Facebook, X și altor rețele sociale pentru minorii sub 15 ani, accelerată de Macron. Danemarca, la rândul ei, a fost prezentată drept un exemplu de măsură „fără precedent” la nivel european, într-un context în care guvernele caută să transforme protecția minorilor într-un standard, nu într-o opțiune: prima țară europeană care se pregătește să blocheze accesul copiilor sub 15 ani la rețelele sociale.

Ce probleme apar inevitabil și cum îți construiești „plasa de siguranță” acasă

Oricât de fermă ar suna o interdicție, rămân două întrebări grele: cât de eficientă este și ce efecte secundare produce. O parte dintre adolescenți se vor muta spre aplicații mai puțin populare, mai greu de monitorizat și cu moderare mai slabă. Alții vor apela la conturi „împrumutate”, VPN-uri sau soluții improvizate. În același timp, presiunea pentru verificarea vârstei poate împinge platformele să colecteze mai multe date, iar asta ridică o altă discuție sensibilă despre confidențialitate și securitate.

Ca să reduci riscul real (nu doar cel de pe hârtie), ai nevoie de reguli simple și repetabile, pe care să le aplici consecvent. Stabilește limite clare de timp și păstrează-le aceleași în fiecare zi, nu „după chef”. Activează controlul parental pe telefon și în aplicații, dar nu te opri acolo: verifică periodic setările de confidențialitate, istoricul de căutări și lista de conturi urmărite. Mai ales, discută direct despre conținutul care apare în feed și despre cum funcționează recomandările: dacă înțelegi împreună cu el logica algoritmilor, îți va fi mai ușor să observi din timp când lucrurile o iau într-o direcție toxică.

Dacă vrei să pui subiectul în context european, merită să urmărești și discuțiile mai largi despre interdicții pentru rețelele sociale la copii în mai multe țări din Europa și despre cum se aliniază statele după modelul australian pentru copiii sub 16 ani. Acolo vezi mai bine de ce Spania nu e un caz izolat, ci parte dintr-un val care încearcă să rescrie regulile jocului în social media.