Stephen King îl atacă pe Donald Trump și compară agenția americană de imigrație cu Gestapo

Într-un nou episod care inflamează dezbaterea despre metodele agențiilor federale de imigrație din SUA, Stephen King a publicat pe X o frază scurtă și explozivă: „ICE is the American Gestapo”. Mesajul a venit într-un moment în care Minneapolis e din nou în centrul atenției, după ce Alex Pretti, un asistent medical de terapie intensivă în vârstă de 37 de ani, a fost împușcat mortal de agenți federali în timpul unei intervenții.

Reacțiile nu se rezumă la literatură sau la fandom. Când o celebritate de calibrul lui King folosește o comparație încărcată istoric, discuția sare imediat din registrul indignării în cel al responsabilității publice: ce anume denunță, de fapt, și ce riscuri are un astfel de limbaj într-un context politic deja încins?

Ce a scris Stephen King și de ce a provocat un val de reacții

Postarea lui Stephen King a fost directă, fără context, fără nuanțe și fără explicații suplimentare: „ICE is the American Gestapo.” Tocmai lipsa detaliilor a amplificat ecoul: fiecare tabără și-a proiectat propriile temeri sau convingeri asupra unei propoziții care funcționează ca un verdict, nu ca o argumentație.

King nu e străin de poziționări politice, iar profilul lui public include, de ani buni, critici la adresa lui Donald Trump și a direcției în care vede că se îndreaptă SUA. În cazul de față, însă, ținta e instituțională: ICE, agenția responsabilă de aplicarea legilor de imigrație și control vamal, acuzată de critici că folosește tactici agresive în operațiuni. În ultimii ani, discursul public despre ICE s-a radicalizat, iar platformele sociale au devenit locul unde frustrarea se transformă rapid în etichete tari. Exact în acest spațiu a intrat și King, cu o comparație menită să provoace reacție imediată.

Horoscop marți, 3 februarie 2026. Zi dificilă pentru două zodii, pot pierde o sumă importantă de bani

Cele trei zodii cu noroc la bani în săptămâna 2-8 februarie 2026. Vin câştiguri din multe direcţii

Comparația cu Gestapo este, inevitabil, cea mai controversată parte. Conform explicațiilor oferite de instituții de memorie precum Muzeul Memorial al Holocaustului din SUA, Gestapo a fost poliția politică a statului nazist, asociată cu represiunea și teroarea politică. De aici și reacțiile puternice: pentru unii, analogia e un semnal de alarmă despre abuzuri și lipsă de control; pentru alții, e o exagerare care riscă să trivializeze crime istorice și să transforme un termen cu încărcătură reală într-o insultă de campanie.

Cazul Alex Pretti și disputele legate de intervenția federală

Alex Pretti a fost împușcat mortal sâmbătă, 24 ianuarie 2026, în Minneapolis, într-un incident care a declanșat proteste și a tensionat relația dintre autoritățile locale și agențiile federale. Departamentul pentru Securitate Internă (DHS) a susținut că agenții au tras în legitimă apărare, argumentând că Pretti reprezenta o amenințare și că ar fi avut asupra lui o armă.

Totuși, există relatări și materiale video care complică versiunea oficială. În spațiul public au apărut afirmații conform cărora imaginile ar arăta că Pretti ținea, de fapt, un telefon mobil, nu un pistol, în momentele-cheie ale confruntării. De aici pornește și unul dintre cele mai sensibile puncte: dacă percepția agenților a fost greșită, atunci întrebarea se mută de la „de ce au tras?” la „cum s-a ajuns la o astfel de eroare?” Iar dacă probele arată altceva decât comunicatul inițial, discuția devine și despre transparență, nu doar despre folosirea forței.

Familia lui Pretti a transmis un mesaj public în care a cerut ca oamenii „să scoată adevărul la lumină” și a contestat explicit narațiunea oficială. În declarație, rudele îl descriu ca pe un om care lucra cu veterani, care voia să facă bine și care, în ultimele clipe, ar fi încercat să protejeze o femeie aflată lângă el. Tonul e unul de durere, dar și de furie, iar acuzațiile sunt directe: susțin că s-ar fi spus „minciuni” despre el și că imaginile ar arăta clar că nu ținea o armă.

Cazul vine la doar câteva săptămâni după un alt incident grav în aceeași zonă, invocat în discuțiile publice ca semn că tensiunile au devenit recurente. Suprapunerea temporală a două tragedii, la interval scurt, explică de ce orice declarație a unei vedete poate turna benzină pe foc și de ce comparațiile istorice radicale capătă tracțiune.

De ce comparația cu Gestapo stârnește controverse și ce spun alte voci publice

Stephen King nu e singurul care a folosit această analogie. În ultimele zile, nume mari din cultură și politică au făcut referiri similare, vorbind despre „tactici de tip Gestapo” sau despre „ridicări de pe stradă” și intervenții ale unor trupe federale descrise ca fiind mascați și puternic înarmați. Astfel de formulări au rolul de a crea o imagine imediată: un stat care își intimidează cetățenii prin forță și frică.

Problema e că „Gestapo” nu e doar o insultă generică. Este un termen cu semnificație istorică precisă, legat de un aparat de represiune care a contribuit la persecutarea sistematică a populației în Germania nazistă. Când îl folosești pentru a descrie o agenție contemporană, riști două efecte simultane: pe de o parte, să crești presiunea publică asupra autorităților și să obligi instituțiile să răspundă; pe de altă parte, să polarizezi și mai mult, pentru că mulți vor considera comparația o deturnare a memoriei istorice.

Dacă vrei să judeci mai lucid ce se întâmplă, uită-te la două straturi diferite ale poveștii. Primul este cel factual: ce s-a întâmplat în stradă, ce arată înregistrările, ce spun martorii, ce confirmă ancheta. Al doilea este cel simbolic: de ce o parte a societății ajunge să compare instituții americane cu structuri ale unui regim totalitar. Când cele două straturi se suprapun, apare un risc major: emoția publică să devină mai importantă decât verificarea, iar etichetele să înlocuiască răspunsurile concrete.

În final, postarea lui King nu rezolvă nimic în sine, dar funcționează ca un detonator: împinge subiectul din zona unei știri locale în zona unei dispute naționale despre putere, violență instituțională și limitele limbajului public. Dacă vrei să înțelegi miza reală, urmărește cum evoluează investigația și ce concluzii oficiale apar, nu doar replicile virale.