Schimbări importante pentru ghizii turistici din România. Ministerul Economiei modifică regulile după 20 de ani

Profesia de ghid de turism urmează să funcționeze după reguli noi, pentru prima dată după mai bine de 20 de ani. Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului a pus în transparență publică noile norme care vizează acest domeniu, iar schimbările anunțate urmăresc modernizarea sistemului și adaptarea lui la realitatea actuală din turism. Modificările vizează atât documentele folosite de ghizi, cât și denumirile profesionale, accesul pe piața muncii și sistemul de sancțiuni, rămas aproape neschimbat încă din 2001.

Legitimațiile vechi dispar și vor fi înlocuite cu carduri moderne

Una dintre cele mai importante schimbări anunțate de ministrul Economiei, Irineu Darău, este renunțarea la legitimațiile clasice din carton, folosite de ghizii turistici încă din anul 2001.

Acestea vor fi înlocuite cu carduri moderne care vor avea cod QR și vor putea fi verificate mai ușor. Potrivit ministrului, noul sistem este gândit pentru a fi mai sigur și adaptat unei administrații digitale.

„După mai bine de 20 de ani, actualizăm regulile pentru profesia de ghid de turism. Poate părea un subiect tehnic, dar în realitate vorbim despre oamenii care reprezintă România în faţa turiştilor, zi de zi”, a transmis Irineu Darău într-o postare publicată pe Facebook.

Vezi și:

Locul de muncă unde ai şase luni libere pe an și ești plătit și când stai acasă. Nu ai nevoie de facultate, meseria atrage tot mai mulți tineri

Se schimbă și denumirile profesionale pentru ghizi

Noile norme pregătite de minister aduc și modificări privind categoriile profesionale, pentru a elimina confuziile existente până acum în domeniu.

Astfel, „ghidul local” va deveni „ghid intern”, iar „ghidul național” va purta denumirea de „ghid internațional”.

Ministerul consideră că aceste schimbări vor clarifica mai bine activitatea fiecărei categorii profesionale și vor adapta terminologia la realitatea actuală din turism.

Irineu Darău a explicat și rolul important pe care îl au ghizii în imaginea României în fața turiștilor străini.

„Ghidul de turism nu mai este doar persoana care «conduce un grup». Este omul care explică, oferă context, creează experienţe şi contribuie direct la imaginea despre România cu care un turist pleacă acasă”, a scris ministrul.

Cetățenii din afara Uniunii Europene vor putea lucra legal ca ghizi

O altă modificare importantă anunțată de Ministerul Economiei se referă la accesul cetățenilor din afara Uniunii Europene la această profesie.

Noile reguli vor permite persoanelor care au drept de muncă în România să poată profesa legal ca ghizi turistici. Până acum, legea îi împiedica să lucreze în domeniu chiar și în situațiile în care finalizau cursurile de calificare necesare.

Autoritățile susțin că această schimbare este necesară pentru adaptarea legislației la realitatea pieței muncii și pentru eliminarea unor blocaje existente de mai mulți ani.

Sistemul de sancțiuni va fi actualizat

Ministerul pregătește și modificări privind sancțiunile aplicate în domeniu. Potrivit lui Irineu Darău, actualul sistem este aproape neschimbat din 2001, perioadă în care amenzile erau exprimate încă în milioane de lei vechi.

Prin noile norme, autoritățile vor actualiza și această parte a legislației, considerată depășită în raport cu realitatea actuală. Schimbările fac parte dintr-un proces mai amplu de modernizare și digitalizare a domeniului turismului.

Aproape 9.000 de ghizi activi în România

Datele prezentate de ministrul Economiei arată că în România există în prezent aproape 9.000 de ghizi de turism activi. Dintre aceștia, peste 400 au fost atestați doar în acest an, semn că domeniul continuă să crească.

Autoritățile spun că dezvoltarea turismului vine la pachet cu nevoia unor reguli mai clare și a unei organizări mai moderne. Noile norme pentru profesia de ghid de turism au fost puse deja în transparență publică și urmează să fie analizate înainte de adoptarea formei finale.

România se împrumută tot mai mult. Cum te afectează creșterea datoriei externe la rate, taxe și prețuri