Scăderea Dunării aduce o intervenție fără precedent. Ce rol au cele patru barje scufundate, explicația operațiunii de la Cernavodă
Scăderea accentuată a nivelului Dunării, provocată de seceta prelungită și de temperaturile extreme din ultimele săptămâni, a determinat autoritățile să recurgă la o intervenție rar întâlnită. Patru barje încărcate cu rocă vor fi scufundate în fluviu pentru a redirecționa o parte din debit către Dunărea Veche și pentru a asigura alimentarea cu apă a Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă, după ce Unitatea 1 a fost deja oprită, iar autoritățile încearcă să evite un scenariu în care și reactorul 2 ar trebui să fie scos din funcțiune.
De ce este nevoie de această operațiune
Centrala de la Cernavodă folosește apa din Dunăre pentru răcirea instalațiilor. Atunci când nivelul fluviului scade foarte mult, cantitatea de apă disponibilă se reduce, iar funcționarea reactoarelor poate deveni dificilă.
În ultimele zile, debitul Dunării a coborât constant, iar specialiștii avertizau că nivelul apei continua să scadă cu aproximativ 2-3 centimetri pe zi. În aceste condiții, autoritățile au intervenit pentru a modifica modul în care curge apa în zona brațului Bala, astfel încât o cantitate mai mare să fie direcționată către Dunărea Veche, de unde este alimentată centrala.
Pe înțelesul tuturor, scopul este ca o parte din apa care merge acum pe un braț secundar să fie „împinsă” către traseul care alimentează Cernavodă.
Cum vor ajuta cele patru barje
Înainte de scufundarea barjelor, echipele de intervenție au detonat stânca Pârjoaia și au folosit excavatoare de 35 și 60 de tone pentru a sparge mecanizat rocile rămase. Materialul rezultat a fost încărcat în cele patru barje care urmează să fie scufundate în Dunăre. Practic, acestea vor funcționa ca un obstacol artificial, modificând direcția curentului și favorizând redirecționarea unei părți din debit spre Dunărea Veche.
Specialiștii de la Apele Române estimează că intervenția ar putea crește nivelul apei în zona Cernavodă cu până la 10-12 centimetri. Chiar dacă pare o diferență mică, în cazul unei centrale nucleare fiecare centimetru contează.
Primele rezultate sunt deja vizibile
După detonarea stâncii Pârjoaia, efectele au început deja să apară. Dacă prognozele hidrologice indicau o scădere continuă a nivelului Dunării, în realitate acesta s-a stabilizat, iar ulterior a crescut cu aproximativ doi centimetri.
Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a explicat că, raportat la scăderea estimată, intervenția a adus un câștig de cel puțin patru centimetri.
„Vești bune: la Centrala Nucleară de la Cernavodă, nivelul apei a crescut cu 2 cm față de ziua trecută. Ținând cont de faptul că prognoza indica o scădere cu 2 cm, putem spune că operațiunea de ieri a adus un câștig net de cel puțin 4 cm, adică alte două zile de funcționare în plus doar din etapele de până acum. Felicitări, ANAR, pentru soluție”, a transmis ministrul.
De ce este importantă funcționarea centralei
Unitatea 1 a Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă a fost deja oprită în această săptămână, ceea ce a redus producția internă de energie cu aproximativ 10%, într-o perioadă în care consumul este ridicat din cauza caniculei.
În cazul în care și reactorul 2 ar fi nevoit să fie oprit, România ar pierde încă aproximativ 10% din producția internă de electricitate, fiind nevoită să importe mai multă energie, într-un moment în care prețurile pe piețele regionale sunt deja foarte ridicate.
Radu Miruță a subliniat că investiția în aceste lucrări este justificată din punct de vedere economic.
„O zi de funcționare suplimentară a Centralei de la Cernavodă este de aproximativ trei ori mai eficientă financiar decât costurile acestor operațiuni”, a declarat ministrul.
În următoarele zile, specialiștii vor monitoriza evoluția debitului Dunării pentru a vedea dacă scufundarea celor patru barje va produce efectul estimat și va reuși să mențină un nivel suficient al apei pentru funcționarea în siguranță a reactorului rămas în exploatare.