16 ian. 2026 | 14:26

Revolut introduce identificarea apelurilor înșelătoare, o funcție gândită să oprească fraudele prin impersonare

TEHNOLOGIE
Revolut introduce identificarea apelurilor înșelătoare, o funcție gândită să oprească fraudele prin impersonare
De ce apelurile de tip impersonare sunt tot mai greu de depistat

Fraudele prin telefon au devenit, în ultimele luni, un joc de presiune psihologică: cine sună pare credibil, are un scenariu bine „șlefuit”, știe să creeze urgență și îți cere să faci o acțiune rapidă în aplicație. Când se adaugă și clonarea vocală cu inteligență artificială, lucrurile se complică și mai mult, pentru că „vocea” de la capătul firului poate suna surprinzător de autentic.

Pe acest fond, Revolut a anunțat lansarea unei funcții care îți confirmă, direct în aplicație, dacă apelul pe care îl ai în desfășurare este cu adevărat de la Revolut sau nu. Practic, când deschizi aplicația în timp ce vorbești la telefon, primești un indicator în timp real care te ajută să nu iei decizii la cald. Funcția este activă deja pe iOS, iar pe Android trebuie pornită manual din zona de securitate.

Impersonarea funcționează pentru că îți atacă reflexele, nu rațiunea. Un „agent” îți spune că ai o problemă urgentă, că ți s-a blocat contul, că există o tranzacție suspectă sau că trebuie să „îți protejezi banii” mutându-i într-un cont „sigur”. În realitate, exact această mutare îi duce în mâinile escrocilor, prin scheme de tip APP (plăți autorizate inițiate de plătitor), unde tu însuți ajungi să confirmi transferul.

Partea și mai toxică e că vocea nu mai e un indiciu de încredere. Pe măsură ce instrumentele de inteligență artificială au devenit accesibile, au apărut și tot mai multe avertismente despre cât de convingătoare pot fi vocile generate sau imitate. Pentru ascultătorul obișnuit, diferența dintre real și „clonat” poate fi mică, mai ales într-un apel scurt, în care emoțiile sunt amplificate intenționat. De aici și explozia de înșelătorii în care „banca”, „curierul”, „autoritatea” sau o persoană cunoscută par să te contacteze legitim.

În plus, fraudatorii nu mai mizează doar pe „sună ca un om adevărat”, ci și pe context: îți pot oferi numele complet, adresa de e-mail, ultimele tranzacții, ba chiar pot falsifica afișarea numărului de telefon (spoofing). Toate acestea îți creează impresia că te afli într-o conversație oficială și te împing să faci exact pasul care îi avantajează: să muți bani, să aprobi o tranzacție sau să divulgi date.

Cum funcționează noua identificare a apelurilor în Revolut

Funcția nouă pornește de la un scenariu foarte concret: ești într-un apel și, fie din panică, fie „ca să verifici”, intri în aplicație. În acel moment, Revolut afișează un banner live care îți spune dacă apelul este verificat ca fiind de la Revolut sau dacă nu are legătură cu compania. Dacă nu e Revolut, bannerul devine un semnal de alertă, tocmai ca să îți întrerupă impulsul de a urma instrucțiunile apelantului.

Mai departe, atingerea bannerului te duce către pași clari, în funcție de situație: cum raportezi tentativa, cum verifici canalele oficiale și ce măsuri poți lua imediat ca să limitezi riscul. Ideea e simplă: în momentul în care ești vulnerabil, aplicația nu doar te avertizează, ci îți oferă și o cale rapidă de acțiune, fără să te oblige să cauți singur proceduri sau meniuri ascunse.

Revolut prezintă această lansare ca parte dintr-un set mai larg de funcții anti-fraudă. În paralel, compania a insistat în ultima perioadă pe apelurile realizate direct în aplicație (ca alternativă la apelurile tradiționale), dar și pe mecanisme de protecție pentru transferuri, precum verificări suplimentare sau întârzieri controlate în anumite scenarii. Mesajul de fond este că amenințările evoluează rapid, iar apărarea trebuie să țină pasul.

De reținut și diferența dintre platforme: pe iOS funcția este deja activă pentru toți clienții, în timp ce pe Android trebuie să o autorizezi proactiv din Hub-ul de securitate. În plus, Revolut subliniază că funcția este opțională pe Android și nu poate garanta protecție completă. E o nuanță importantă, pentru că niciun instrument nu poate opri toate scenariile de inginerie socială, mai ales când „atacul” se bazează pe comportamentul uman, nu pe o vulnerabilitate tehnică.

Ce poți face ca să reduci riscul, dincolo de funcția nouă

În primul rând, folosește indicatorul din aplicație ca „frână” mentală: dacă bannerul îți spune că nu e Revolut, închide apelul și revino tu printr-un canal oficial, fără să continui discuția „ca să lămurești”. Escrocii se bazează pe faptul că rămâi în conversație suficient de mult încât să te împingă spre o acțiune. Dacă întrerupi firul narativ, le tai avantajul.

Apoi, antrenează-ți o regulă simplă: nu muta bani „în siguranță” la cererea cuiva care te sună și nu confirma tranzacții sub presiune. Dacă ți se cere să divulgi date, parole, coduri sau aprobări „urgente”, tratează asta ca semnal de alarmă. În scenariile clasice de impersonare, presiunea de timp e o armă: te face să sari peste verificări, să ignori semnele ciudate și să alegi varianta „rapidă”.

În final, dacă ai dubii, nu te baza pe „cum sună” vocea. Clonarea vocală a ajuns suficient de bună încât intuiția să dea greș, iar acesta e motivul pentru care soluțiile în aplicație (confirmări, bannere, fluxuri de raportare) devin atât de importante: îți oferă un semnal tehnic într-un moment în care emoțiile îți pot sabota decizia. Folosește-l ca pe un filtru automat între tine și o decizie care, în câteva secunde, poate deveni costisitoare.