Reguli noi pentru colete și ambalaje în România. Ce s-a schimbat acum și ce va fi interzis din 2030

Românii nu vor vedea peste noapte alte cutii la comenzile online sau ambalaje complet schimbate în magazine, însă un nou regulament european a început deja să producă efecte. Din 12 august 2026, în România se aplică noile reguli ale Uniunii Europene privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, cunoscute sub abrevierea PPWR.

Regulamentul vizează aproape toate ambalajele introduse pe piața europeană, indiferent dacă sunt folosite pentru alimente, produse cosmetice, transport sau comerț online. Primele obligații îi privesc mai ales pe producători și importatori, în timp ce schimbările ușor de observat de către consumatori vor apărea treptat, până în 2030.

Ce s-a schimbat deja din 12 august 2026

Una dintre cele mai importante măsuri intrate în vigoare privește PFAS, o familie de substanțe chimice persistente, supranumite adesea „substanțe eterne”. Acestea pot fi folosite pentru a face anumite ambalaje rezistente la grăsime, apă sau murdărie, dar se descompun foarte greu și se pot acumula în mediul înconjurător.

Ambalajele care intră în contact cu alimentele nu mai pot fi introduse pe piața Uniunii Europene dacă depășesc limitele stabilite pentru PFAS. Regula nu înseamnă însă că toate produsele deja aflate pe rafturi trebuie retrase. Dacă un ambalaj a fost pus pe piață înainte de 12 august, acesta poate continua să fie vândut. În schimb, loturile păstrate încă de producători sau importurile care nu au ajuns pe piața europeană trebuie să respecte noile cerințe, chiar dacă au fost fabricate anterior.

Producătorii au și obligații mai clare privind documentația tehnică, trasabilitatea și declarațiile de conformitate. Responsabilitatea nu revine numai fabricii care produce efectiv cutia, sticla sau recipientul. O companie care introduce un ambalaj pe piață sub propriul nume poate fi considerată producător în sensul regulamentului.

Noile reguli nu introduc o „taxă europeană pe ambalaje” plătită direct de consumatori. Adaptarea poate genera însă cheltuieli pentru companii, de la schimbarea materialelor și a furnizorilor până la reorganizarea logisticii. Unele firme vor absorbi aceste costuri, în timp ce altele le-ar putea transfera parțial în prețurile produselor.

Primele schimbări vizibile vor apărea în restaurante și pe etichete

Din 12 februarie 2027, restaurantele, cafenelele și alte afaceri din domeniul HoReCa vizate de regulament vor trebui să le permită clienților să folosească propriile recipiente pentru băuturile sau alimentele cumpărate la pachet. Clientul nu va putea fi taxat suplimentar și nici tratat în condiții mai puțin avantajoase pentru că vine cu propriul recipient.

O altă etapă este programată pentru februarie 2028, când anumite localuri vor trebui să ofere și o variantă de ambalaj reutilizabil, inclusă într-un sistem de reutilizare. Regulamentul permite unele excepții, inclusiv pentru microîntreprinderi, astfel că obligațiile nu vor fi identice pentru toate afacerile.

Din august 2028, sau mai târziu dacă actele tehnice necesare nu sunt gata la timp, pe ambalaje ar trebui să apară etichete armonizate, bazate pe pictograme, care să arate din ce materiale sunt realizate. Scopul este ca europenii să poată identifica mai ușor recipientul corect pentru reciclare, chiar dacă se află în altă țară. Regulile concrete de colectare vor rămâne însă stabilite la nivel național.

Pentru România, aceste prevederi se vor suprapune peste Sistemul de Garanție-Returnare, folosit deja de milioane de consumatori. Până în 2029, statele membre trebuie să ajungă la o rată de colectare separată de cel puțin 90% pentru anumite sticle din plastic și recipiente metalice de unică folosință pentru băuturi. Țările care ating condițiile prevăzute pot evita introducerea unui sistem nou, dacă mecanismul existent este suficient de eficient.

Cutiile prea mari și mai multe ambalaje de unică folosință, limitate din 2030

Cele mai ușor de observat schimbări sunt programate pentru 1 ianuarie 2030. Ambalajele grupate, cele pentru transport și cutiile folosite în comerțul online vor trebui să limiteze spațiul gol la maximum 50%. Cu alte cuvinte, comercianții nu vor mai putea trimite, fără o justificare reală, un produs foarte mic într-o cutie disproporționat de mare, umplută cu hârtie, plastic sau perne de aer.

Vor exista excepții atunci când spațiul suplimentar este necesar pentru protejarea produsului, din motive tehnice sau din cauza formei acestuia. Regula nu elimină complet cutiile mari, dar încearcă să reducă practica ambalajelor supradimensionate și cantitatea inutilă de material folosită pentru livrări.

Tot din 2030 vor fi restricționate mai multe categorii de ambalaje din plastic de unică folosință. Lista include, cu anumite excepții, ambalajele pentru cantități mai mici de 1,5 kilograme de fructe și legume proaspete, porțiile individuale de condimente și sosuri servite în restaurante, precum și recipientele de unică folosință utilizate pentru alimentele și băuturile consumate în interiorul localurilor.

Hotelurile vor trebui să renunțe și la mai multe tipuri de recipiente cosmetice în miniatură, precum flacoanele individuale de șampon, gel de duș sau săpun. Excepțiile vor rămâne posibile dacă ambalajul este necesar pentru igienă, siguranță alimentară, sănătate publică ori pentru protejarea produsului.

Obiectivul general al regulamentului este ca, până în 2030, toate ambalajele introduse pe piața Uniunii Europene să poată fi reciclate într-un mod viabil din punct de vedere economic. Pentru moment, consumatorii din România nu trebuie să facă nimic diferit. Schimbarea a început în culisele industriei, dar în următorii ani va deveni vizibilă pe etichete, în restaurante, în hoteluri și în cutiile primite de la magazinele online.

Dronele, noua amenințare din Marea Neagră. De ce sunt atât de greu de oprit și ce trebuie să se întâmple pentru ca România să ceară ajutorul NATO