Produsul românesc care tocmai a primit protecție în UE. Este al 18-lea din România recunoscut la nivel european

Google Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Produsul românesc care tocmai a primit protecție în UE. Este al 18-lea din România recunoscut la nivel european
Istoria produsului este legată de localitatea Teaca și de tradițiile gastronomice ale zonei

România mai adaugă un produs tradițional pe lista alimentelor recunoscute și protejate la nivelul Uniunii Europene. „Brânza frământată de Teaca” a primit statutul de Indicație Geografică Protejată (IGP), devenind astfel al 18-lea produs românesc înregistrat la nivel european.

Decizia a fost oficializată miercuri, 9 septembrie 2026, prin publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2026/2017. Comisia Europeană a aprobat înscrierea denumirii în registrul Uniunii de indicații geografice, după ce, în perioada prevăzută de legislația europeană, nu a fost depusă nicio opoziție față de înregistrare.

Ce este Brânza frământată de Teaca și cum se produce

Brânza frământată de Teaca este un produs lactat tradițional realizat din lapte crud de vacă, nepasteurizat. Procesul de obținere presupune mai multe etape specifice: laptele este închegat, urmat de dospire, maturare, sărare și frământare. Tocmai modul de preparare și experiența producătorilor locali contribuie la caracteristicile particulare ale produsului.

Una dintre particularitățile sale este și metoda tradițională de ambalare. Pasta de brânză este introdusă în membrane naturale, inclusiv în vezică naturală de porc. Din acest motiv, produsul nu are întotdeauna aceeași formă sau aceeași greutate. Brânza poate fi ovală sau rotundă, iar o bucată cântărește, în general, între aproximativ 400 de grame și două kilograme.

Comisia Europeană subliniază că particularitățile acestei brânze sunt strâns legate de zona geografică și de cunoștințele producătorilor locali. Aceștia urmăresc și controlează vizual și tactil diferitele etape ale preparării, iar experiența necesară a fost transmisă de la o generație la alta. Tocmai această legătură dintre produs, comunitate și locul în care este realizat a contat în obținerea protecției europene.

Brânza frământată de Teaca, al 18-lea produs românesc protejat

Odată cu această înregistrare, România ajunge la 18 produse agroalimentare recunoscute și protejate la nivel european prin schemele de calitate ale UE. Pe listă se găsesc deja unele dintre cele mai cunoscute produse tradiționale românești, precum Magiunul de prune de Topoloveni, Salamul de Sibiu, Telemeaua de Sibiu, Cârnații de Pleșcoi, Cașcavalul de Săveni, Plăcinta dobrogeană și Pita de Pecica.

Lista mai cuprinde Novacul afumat din Țara Bârsei, Scrumbia afumată de Dunăre, Salata cu icre de știucă de Tulcea, Salinate de Turda, Cârnați din topor din Vâlcea, Batog de Sturion și Babic de Buzău. Telemeaua de Ibănești beneficiază de Denumire de Origine Protejată (DOP), în timp ce Salata tradițională cu icre de crap și Sardeluța marinată fabricată potrivit tradiției din România sunt înregistrate ca Specialități Tradiționale Garantate (STG).

Noua denumire românească intră într-un registru european care cuprinde deja peste 3.900 de denumiri protejate.

O tradiție transmisă din generație în generație

Istoria produsului este legată de localitatea Teaca și de tradițiile gastronomice ale zonei. Ministerul Agriculturii arată că existența acestei brânze este cunoscută de multă vreme, una dintre dovezi fiind prezența produsului la vechiul târg din Teaca, menționat inclusiv în documente despre istoria localității.

Demersul pentru obținerea protecției europene a fost făcut de Asociația Brânzarilor din Bistrița-Năsăud, care a înaintat Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale cererea pentru dobândirea statutului IGP. Cererea României a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în luna mai 2026, iar după parcurgerea procedurii, Comisia a decis înregistrarea denumirii.

Recunoașterea europeană nu este doar o confirmare a caracterului tradițional al produsului. Protecția IGP ajută și la păstrarea reputației și autenticității denumirii pe piață și la combaterea practicilor comerciale care ar putea prejudicia imaginea produsului. România ar putea adăuga în viitor și alte produse pe această listă: potrivit Ministerului Agriculturii, alte 11 documentații românești se află în prezent în etapa de verificare la nivelul Comisiei Europene.