Probleme cu buletinul electronic. Românii, nemulţumiţi de noul act de identitate: ”Parcă un cetățean se naște de mai multe ori”

Introducerea cărții electronice de identitate, cunoscută popular drept „buletinul cu cip”, ar fi trebuit să simplifice relația dintre cetățeni și instituțiile statului. În practică însă, pentru mulți români noul document a devenit motiv de frustrare. La doar o zi după lansarea platformei online „Fără Hârtie”, unde cetățenii pot semnala proceduri birocratice inutile, au fost depuse peste 1.000 de sesizări.

Ce presupune platforma pentru sesizări

Platforma digitală a fost realizată de Serviciul de Telecomunicații Speciale și este susținută de guvernul condus de Ilie Bolojan. Scopul acesteia este colectarea reclamațiilor legate de proceduri administrative complicate sau inutile și găsirea unor soluții pentru simplificarea lor.

Printre cele mai frecvente plângeri se numără problemele legate de emiterea pașapoartelor și ale noilor cărți electronice de identitate. Un punct sensibil îl reprezintă modul în care este gestionată adresa de domiciliu. Spre deosebire de vechile buletine, pe noul document adresa nu mai este tipărită, ci stocată electronic pe cip.

În teorie, acest lucru ar trebui să ofere flexibilitate. Potrivit explicațiilor publicate de Ministerul Afacerilor Interne, adresa nu mai este imprimată tocmai pentru a putea fi actualizată digital atunci când se modifică. În practică însă, mai mulți cetățeni spun că funcționarii le-au comunicat că această operațiune nu este posibilă momentan.

Vezi și:

Andreea Popescu și Rareș Cojoc au divorțat. Fosta dansatoare a Deliei a vorbit şi despre zvonurile infidelităţii: ”Eram într-un moment de vulnerabilitate”

Moment de panică la „Românii au talent”: un concurent a scăpat în ultima secundă dintr-o cascadorie extremă. Andra: „Mi-e frică”

Principalele nemulțumiri ale cetățenilor

Unul dintre utilizatorii platformei a relatat că a încercat să își actualizeze domiciliul pe o carte electronică de identitate emisă în iunie 2025, dar a primit un răspuns surprinzător.

„Doresc modificarea adresei de domiciliu, pe un buletin de tip nou, CEI, obținut în luna iunie 2025. Dar statul român nu poate scrie pe cipurile noilor buletine, pentru că, citez angajatul de la ghișeu, ‘nu se poate scrie pe cipuri’. Asta înseamnă, că deși le-ați lăudat ca fiind ‘cele mai cele’, pentru o schimbare de adresă trebuie să îmi fac un buletin nou (…), buletin pentru care tot eu sunt obligat sa plătesc 70 de lei.”

Problema este confirmată și de alte sesizări. Un alt cetățean spune că a cerut explicații atât de la Direcția de Evidență a Persoanelor din Timiș, cât și de la structurile centrale de evidență a populației. Răspunsul primit a fost că modificarea adresei stocate electronic nu este disponibilă în prezent și că utilizatorii vor fi anunțați atunci când funcția va fi implementată.

Pe lângă problemele legate de buletinul electronic, românii reclamă și alte situații care țin de birocrația administrativă. Mulți utilizatori spun că instituțiile statului solicită în mod repetat documente pe care le-au depus deja, cum ar fi certificatul de naștere. Un comentariu devenit viral pe platformă sintetizează frustrarea multor oameni: „Pentru reînnoirea cărții de identitate se solicită obsesiv certificatul de naștere…. de parca un cetățean se naște de mai multe ori”.

Vezi și:

Platforma „Fără Hârtie” și buletinul electronic, primele probleme pentru cetățeni. MAI spune când va fi rezolvată problema adresei

Val de reclamații despre buletinul electronic: peste 1.000 de sesizări pe platforma „Fără Hârtie”. Probleme la schimbarea adresei și birocrație la ghișee

Situații similare apar și la eliberarea pașapoartelor pentru minori sau pentru adulți care dețin deja documente de identitate și date biometrice în sistemele statului.

Nemulțumirile nu se opresc aici. Alte sesizări vizează proceduri administrative precum înmatricularea autovehiculelor, declarațiile fiscale, obținerea permisului de conducere sau înregistrarea firmelor. Totuși, cea mai mare parte a reclamațiilor – peste 120 – se regăsește într-o categorie generală numită „Altele”, ceea ce sugerează că problemele birocratice sunt mai extinse decât anticipau autoritățile.

Ce se întâmplă cu sesizările

Vicepremierul Oana Gheorghiu a anunțat că numărul mare de sesizări arată cât de mare este nevoia de simplificare administrativă în România.

„Acest număr spune mai mult decât orice discurs despre cât de mare e nevoia de debirocratizare și digitalizare în România. Din păcate, fiecare dintre noi are cel puțin o poveste despre interacțiunea cu statul român care ne-a costat timp, nervi și energie”, a scris ea pe Facebook.

Autoritățile spun că fiecare sesizare depusă pe platformă va fi analizată și publicată transparent. În fiecare lună, guvernul va selecta cele mai frecvente zece probleme semnalate de cetățeni și le va transmite instituțiilor responsabile pentru soluționare prin intermediul Comitetului pentru e-guvernare și reducerea birocrației.

Obiectivul declarat este ca sesizările să nu rămână fără răspuns, iar progresele să fie monitorizate public pe platformă. Pentru mulți români însă, adevăratul test va fi dacă aceste probleme birocratice vor fi rezolvate în practică, nu doar semnalate online.

Ar trebui să înceapă școala la ora 9.00 în România? Liderul elevilor explică de ce ideea orelor de la 9.00 nu s-ar potrivi în țara noastră EXCLUSIV