Primești notificare de la ANAF înainte de poprire? Diferența dintre alertă, somație și executare silită
Un cont bancar blocat de ANAF poate părea o măsură apărută peste noapte, mai ales dacă titularul nu a verificat recent mesajele primite de la autorități. În realitate, poprirea pentru datorii fiscale face parte din procedura de executare silită, iar Codul de procedură fiscală stabilește etapele care trebuie parcurse înainte ca autoritățile să ajungă la această măsură.
Una dintre cele mai frecvente confuzii apare între mesajele de informare sau alertele primite de contribuabil și somația fiscală propriu-zisă. Nu orice mesaj prin care ANAF atrage atenția asupra unei obligații neachitate înseamnă că s-a instituit deja poprirea. Documentul esențial pentru începerea executării silite este somația, iar de la comunicarea acesteia începe să curgă un termen important pentru contribuabil.
Codul de procedură fiscală stabilește că executarea silită începe prin comunicarea somației. Dacă datoria nu este stinsă în termen de 15 zile de la comunicare, organul fiscal poate continua măsurile de executare silită.
Alerta de la ANAF nu este același lucru cu somația
Un mesaj de informare privind existența unor obligații fiscale nu trebuie confundat cu actul prin care începe executarea silită. Contribuabilul poate afla că are o sumă de plată prin intermediul serviciilor electronice ale administrației fiscale sau din documentele comunicate de organul fiscal, însă existența unei asemenea informări nu echivalează, prin ea însăși, cu înființarea unei popriri.
Somația are un statut juridic diferit. Codul de procedură fiscală prevede expres că executarea silită începe prin comunicarea acesteia. Documentul trebuie să indice, printre altele, numărul dosarului de executare, suma pentru care este declanșată procedura, termenul de plată și consecințele neachitării. Somația este însoțită și de un exemplar al titlului executoriu emis de organul de executare silită.
Practic, dacă primești doar o informare că există o obligație neachitată, aceasta nu trebuie tratată automat ca o poprire. Dacă primești o somație și un titlu executoriu, situația a ajuns deja în etapa executării silite, chiar dacă banii din cont nu au fost încă indisponibilizați.
Cât timp ai la dispoziție după primirea somației
Termenul-cheie este de 15 zile de la comunicarea somației. În această perioadă, contribuabilul poate stinge debitul, iar forma Codului de procedură fiscală care reglementează medierea prevede și posibilitatea notificării organului fiscal cu privire la intenția de a intra în această procedură. Dacă situația nu este rezolvată, executarea silită poate continua.
Asta explică de ce afirmația „ANAF mi-a pus poprire fără să mă anunțe” trebuie analizată în funcție de documentele efectiv comunicate și de modalitatea prin care acestea au fost transmise. Relevant juridic este dacă somația a fost comunicată potrivit regulilor fiscale, nu doar dacă persoana a observat sau nu o alertă pe telefon ori un mesaj electronic.
După expirarea termenului legal, ANAF poate trece la alte forme de executare. Printre acestea se află poprirea sumelor datorate contribuabilului de terțe persoane, inclusiv disponibilitățile bănești urmăribile.
Când poate ANAF să pună poprire pe cont
Codul de procedură fiscală permite executarea prin poprire a sumelor urmăribile reprezentând venituri și disponibilități bănești în lei sau valută, precum și a altor categorii prevăzute de lege. Pentru poprirea veniturilor, organul de executare transmite o adresă terțului poprit, cu respectarea termenului stabilit după comunicarea somației. Debitorul este, la rândul său, înștiințat despre înființarea popririi.
În cazul unui cont bancar, terțul poprit este banca. Un detaliu important este momentul în care măsura produce efecte: potrivit Codului de procedură fiscală, poprirea se consideră înființată din momentul în care terțul poprit primește adresa transmisă de organul fiscal. Banca trebuie să înregistreze inclusiv ziua și ora primirii documentului.
Din acest motiv, este posibil ca o persoană să observe efectele popririi în relația cu banca foarte repede după instituirea acesteia. Înștiințarea debitorului privind poprirea este o etapă distinctă de somația care a precedat continuarea executării silite.
Somația înseamnă că executarea silită a început deja
O altă confuzie apare din formularea „înainte de executarea silită”. Din punct de vedere juridic, somația nu este doar un avertisment trimis înainte ca executarea să înceapă. Codul fiscal spune explicit că executarea silită începe prin comunicarea somației.
Ceea ce urmează după cele 15 zile sunt alte măsuri ale executării silite, dacă debitul nu este stins. Poprirea este una dintre acestea. Prin urmare, succesiunea poate fi înțeleasă simplificat astfel: există o datorie fiscală exigibilă și un titlu executoriu, este comunicată somația, curge termenul legal, iar dacă situația nu este rezolvată, ANAF poate continua executarea inclusiv prin poprire.
Această diferență este importantă pentru că momentul în care trebuie verificată situația nu este cel în care cardul nu mai poate fi folosit. Somația arată că procedura de executare a început și că există un termen în care contribuabilul poate acționa înainte de continuarea măsurilor.
Salariul și pensia au reguli speciale
Faptul că ANAF poate institui poprire nu înseamnă că orice sumă poate fi urmărită fără limită. Codul de procedură fiscală stabilește că veniturile bănești ale persoanelor fizice realizate ca angajat, pensiile, precum și ajutoarele sau indemnizațiile cu destinație specială sunt urmărite la plătitorul venitului numai în condițiile stabilite de Codul de procedură civilă.
Există, de asemenea, categorii de bani protejate expres. Codul fiscal prevede, de exemplu, că anumite credite nerambursabile sau finanțări primite pentru derularea unor programe ori proiecte nu sunt supuse executării silite prin poprire în condițiile prevăzute de lege.
Prin urmare, existența unei datorii către ANAF nu înseamnă automat că toate veniturile și toate sumele care intră într-un cont pot fi executate în același mod.
Ce trebuie verificat dacă apare o poprire ANAF
Dacă afli de la bancă despre existența unei popriri, primul lucru util este să verifici actele fiscale care au stat la baza executării și data la care acestea au fost comunicate. Somația trebuie să indice suma pentru care a început executarea, iar actele de executare trebuie să permită identificarea debitului și a titlului executoriu, în condițiile prevăzute de Codul de procedură fiscală.
Este importantă și diferența dintre cele trei noțiuni. Alerta sau informarea poate atrage atenția asupra unei obligații fiscale, dar nu este echivalentă automat cu un act de executare. Somația este documentul prin care începe executarea silită și deschide termenul legal de 15 zile. Poprirea este una dintre măsurile prin care executarea poate continua dacă debitul nu este stins și condițiile legale sunt îndeplinite.
Așadar, răspunsul la întrebarea din titlu este nuanțat: înainte ca ANAF să continue executarea prin poprire, regula generală este comunicarea somației și respectarea termenului prevăzut de Codul de procedură fiscală. Nu trebuie însă confundată această somație cu o simplă alertă sau notificare informativă. Iar când poprirea este efectiv înființată, legea prevede și înștiințarea debitorului despre această măsură.