Prima țară care pregătește măsuri de ajutor social pentru angajații care vor fi înlocuiți de roboți. „Muncitori” mai ieftini decât oamenii devin o realitate inevitabila

În Coreea de Sud, unde roboții industriali sunt deja la ordinea zilei, apar primele semne că automatizarea intră într-o nouă etapă: una în care nu mai vorbim doar de brațe mecanice, ci de roboți umanoizi capabili să execute sarcini variate, aproape ca un muncitor de pe linia de asamblare. Anunțul Hyundai despre introducerea robotului Atlas în fabrici a fost primit cu entuziasm de piețe, dar cu îngrijorare de angajați și sindicate.

Tocmai de aici pornește și inițiativa politică despre care scrie Korea Times: un grup de deputați a depus o propunere care ar obliga statul să anticipeze impactul social al IA și roboticii și să pregătească măsuri concrete pentru salariații care își pierd locul de muncă din cauza automatizării.

Hyundai apasă accelerația cu Atlas și mută discuția din fabrică în Parlament

Hyundai Motor Group a anunțat că vrea să introducă roboți umanoizi în producție începând din 2028, cu primul val la uzina din Georgia, SUA, iar apoi extindere în alte locații. În paralel, grupul vorbește despre o capacitate de producție care să permită fabricarea a zeci de mii de unități anual, ca parte din strategia sa de „AI robotics” și „physical AI”.

În Coreea de Sud, reacția sindicatelor a fost pe cât de directă, pe atât de previzibilă: mesajul este că fără un acord între conducere și reprezentanții angajaților, „niciun robot bazat pe noile tehnologii” nu ar trebui să intre la locul de muncă. De aici și expresiile tot mai des folosite în spațiul public despre un posibil „șoc Hyundai”, dacă automatizarea începe să reducă masiv posturile din industrie odată cu 2028.

Robotul Atlas, dezvoltat de compania Boston Dynamics.

Legea propusă: reconversie și sprijin financiar pentru cei înlocuiți de mașini

Inițiativa este asociată cu deputatul Choi Eun-seok și vizează un amendament la legea-cadru privind inteligența artificială. În esență, statul ar fi obligat să includă în strategia națională de AI măsuri explicite pentru protejarea securității locurilor de muncă și pentru sprijinirea tranziției angajaților către alte roluri atunci când automatizarea îi înlocuiește.

Propunerea merge dincolo de principii generale: în forma prezentată public, se discută despre programe de formare pentru reconversie și despre un tip de sprijin financiar dedicat celor afectați. Inițiatorii au recunoscut că au luat în calcul și obligații mai „tari” pentru companii (de exemplu, concedieri condiționate de crearea altor locuri de muncă), dar au renunțat pe parcurs, considerând că ar fi prea detaliat pentru o lege-cadru.

De ce e subiectul atât de sensibil în Coreea de Sud

Coreea de Sud este deja una dintre cele mai robotizate economii din lume, iar densitatea roboților industriali în industrie este prezentată frecvent drept un indicator record. Un material al Departamentului Comerțului din SUA (trade.gov), bazat pe date IFR, menționează un nivel de peste 1.000 de roboți instalați la 10.000 de muncitori din manufactură, mult peste media globală. Cu alte cuvinte, țara a trăit deja valuri succesive de automatizare, însă humanoizii ar putea schimba miza prin flexibilitate și capacitatea de a prelua sarcini mai diverse.

Mai e și un detaliu psihologic: în servicii, oamenii au văzut deja cum apar kiosk-uri, sisteme automate de comandă și soluții „fără casier”, iar pierderile de joburi se simt „la firul ierbii”. Când aceeași logică intră și în fabrici, dar sub forma unui „coleg” umanoid, discuția despre reconversie nu mai sună teoretic, ci urgentă.

În plus, Hyundai nu este singurul actor care împinge în această direcție: tot mai multe companii mari testează sau anunță utilizări pentru roboți umanoizi, iar competiția globală face ca presiunea de a reduce costuri și de a produce non-stop să fie reală. În acest context, legea propusă devine un semnal că statul se pregătește să trateze automatizarea ca pe un risc social, nu doar ca pe o victorie tehnologică.