Piața imobiliară frânează puternic, dar prețurile nu se opresc. Ce arată noile date

Piața imobiliară din România transmite în acest început de 2026 un semnal tot mai greu de ignorat: se vinde mai puțin, dar la prețuri tot mai mari. Pe de o parte, tranzacțiile sunt afectate de inflație, de costurile mai mari din economie și de incertitudinea politică. Pe de altă parte, proprietarii și dezvoltatorii nu par dispuși să reducă prețurile, iar în marile orașe valorile cerute continuă să urce.

Datele din luna martie confirmă această ruptură dintre ritmul vânzărilor și cel al scumpirilor. La nivel național, au fost vândute 53.375 de case, terenuri și apartamente, cu peste 20% mai multe decât în februarie, dar cu 5% mai puține decât în martie 2025. Pe segmentul locuințelor, numărul unităților tranzacționate a ajuns la 13.083, în creștere lunară cu 17%, însă în scădere anuală cu 11%. Cu alte cuvinte, piața s-a mișcat mai bine decât în februarie, dar rămâne sub nivelul de anul trecut.

Mai puține tranzacții, mai multă prudență

Primele luni din an au adus cel mai slab început pentru piața rezidențială din ultimii ani. În primul trimestru din 2026 s-au vândut puțin peste 30.000 de locuințe, cu aproximativ 17% mai puțin față de aceeași perioadă din 2025. Chiar dacă martie a adus o ușoară revenire, piața nu și-a recăpătat ritmul normal, iar cumpărătorii par mult mai atenți decât în anii trecuți.

Contextul explică o parte din această ezitare. Scumpirea carburanților, inflația încă ridicată, costurile mari de finanțare și nesiguranța economică îi fac pe mulți să amâne o decizie importantă. În plus, diferența dintre așteptările cumpărătorilor și pretențiile vânzătorilor rămâne mare, mai ales în orașele unde prețurile au urcat puternic în ultimul an.

Vezi și:

Ce se întâmplă dacă lucrarea este anulată la Evaluarea Națională sau Bacalaureat. Timpul suplimentar pe care îl pot primi elevii

Capitala rămâne cea mai activă piață din țară, cu 3.824 de apartamente tranzacționate în martie. După București urmează Cluj, Ilfov, Timiș și Brașov. La polul opus se află județe precum Teleorman, Călărași și Giurgiu, unde activitatea este foarte redusă. Interesant este că, la nivelul reședințelor de județ, Brașovul a avut cele mai multe tranzacții, urmat de Cluj-Napoca și Constanța.

Pe lângă scăderea tranzacțiilor, și numărul ipotecilor merită urmărit. În martie 2026 au fost înregistrate 32.483 de ipoteci la nivel național, cu 1.970 mai puține decât în aceeași lună a anului trecut. Acest lucru arată că, deși creditarea rămâne importantă, și aici se vede o anumită prudență.

Prețurile continuă să urce în marile orașe

Dacă în zona tranzacțiilor se vede o frânare, în zona prețurilor mesajul este exact invers. La nivel național, media solicitată pentru apartamente a trecut pentru prima dată de 2.000 de euro pe metru pătrat util. Segmentul locuințelor noi trage piața în sus, în timp ce apartamentele vechi cresc și ele, dar mai inegal de la un oraș la altul.

Bucureștiul surprinde prin dinamica puternică de pe segmentul nou, unde apartamentele au ajuns la 2.541 euro/mp util, cu un avans anual de 24%. Și locuințele vechi s-au scumpit semnificativ, până la 2.212 euro/mp util. Cluj-Napoca rămâne însă cea mai scumpă piață din țară, cu peste 3.400 euro/mp la apartamentele noi și aproape 3.300 euro/mp la cele vechi, chiar dacă ritmul de creștere s-a mai temperat.

Brașovul și Constanța rămân sus, dar cu o evoluție mai lentă decât în trecut, în timp ce Iași și Timișoara recuperează vizibil. În Iași, apartamentele noi au trecut de pragul de 2.000 euro/mp, iar în Timișoara piața rămâne relativ accesibilă pe segmentul vechi, deși și acolo scumpirile continuă. În orașele secundare, precum Craiova, Sibiu, Oradea sau Ploiești, trendul rămâne pozitiv, fără să se vadă deocamdată corecții reale de preț.

Ce arată, de fapt, aceste date

Imaginea de ansamblu este una contradictorie, dar importantă. Piața nu s-a prăbușit, însă încetinește clar. Românii cumpără mai greu, se împrumută mai atent și par mai puțin dispuși să accepte orice preț. În același timp, lipsa unor scăderi vizibile arată că oferta rămâne relativ controlată, iar multe locuințe aflate în construcție sunt deja contractate.

Asta înseamnă că, pe termen scurt, este puțin probabil să vedem ieftiniri semnificative în marile orașe. Mai degrabă, România intră într-o fază în care piața imobiliară nu mai explodează ca ritm de vânzări, dar nici nu cedează la preț. Pentru cumpărători, asta se traduce printr-o realitate incomodă: se decide mai greu, se cumpără mai puțin, dar locuințele tot costă mai mult.

De ce este Andy Burnham, „Regele Nordului”, favorit în cursa pentru viitorul prim-ministru al Marii Britanii. Keir Starmer îşi anunţă demisia