Nu răspunde „da” la telefon: escrocheria periculoasă care te poate băga în contracte false

Tot mai mulți utilizatori sunt vizați de o nouă metodă de fraudă telefonică, aparent banală, dar extrem de eficientă. Escrocheria pare să funcționeze în anumite cazuri.

Escrocii sună de pe numere necunoscute și încearcă să obțină un simplu „da” din partea ta. De aici, lucrurile pot lua o turnură neașteptată: acel răspuns aparent inofensiv poate fi folosit ulterior pentru a crea un acord fals.

Schema a fost semnalată în Germania, unde infractorii se dau drept reprezentanți ai Verbraucherzentrale, o instituție reală de protecție a consumatorilor. Sub acest pretext, aceștia încearcă să câștige încrederea victimelor și să le convingă să ofere informații sau confirmări.

Cum funcționează, de fapt, escrocheria

Metoda este mai subtilă decât pare. În loc să ceară direct date sensibile, apelanții pun întrebări generale precum „Mă auziți?” sau „Sunteți proprietar de locuință?”. Scopul nu este conversația în sine, ci obținerea unui răspuns afirmativ clar.

Acel „da” este înregistrat și ulterior manipulat. Practic, escrocii pot edita convorbirea astfel încât să pară că ai acceptat un serviciu sau un produs.

De exemplu, pot introduce ulterior o întrebare precum „Sunteți de acord să achiziționați acest serviciu la prețul X?”, iar răspunsul tău anterior devine, în mod fals, consimțământ.

Rezultatul? Victimele ajung să primească facturi pentru servicii pe care nu le-au solicitat niciodată.

Vezi și:

DIGI nu va mai fi singură în mii de localități. Decizia ANCOM care poate schimba internetul fix din România

Schimbarea pregătită pentru facturile la Orange, Vodafone, Digi și Telekom. Cum se va face conversia din euro în lei

Ce trebuie să faci dacă primești astfel de apeluri pe telefon

Primul pas este simplu: nu răspunde afirmativ la întrebări suspecte. Dacă ai dubii, evită cuvinte precum „da” și nu oferi informații personale sub nicio formă.

Specialiștii recomandă să fii atent la câteva semne clare:

• apeluri neanunțate din partea unor instituții „oficiale”;
• solicitări vagi sau neclare;
• presiunea de a răspunde rapid.

Dacă cineva pretinde că reprezintă o instituție, verifică informația independent, contactând organizația respectivă prin canale oficiale.

În cazul în care ai oferit deja date sensibile (precum IBAN sau detalii de card), monitorizează atent contul bancar și anunță imediat banca dacă observi tranzacții suspecte.

În România, legislația oferă o protecție suplimentară. Potrivit ANCOM, un simplu acord telefonic nu este suficient pentru a încheia un contract valabil.

Este necesară o confirmare ulterioară, în scris sau printr-un mediu electronic sigur. În plus, consumatorii au dreptul să renunțe la contractele la distanță în termen de 14 zile.

Metoda de fraudă se bazează în principal pe manipulare psihologică și pe încrederea oamenilor în instituții. Tocmai de aceea, vigilența rămâne cea mai bună formă de protecție. Uneori, un simplu „da” spus la momentul nepotrivit poate avea consecințe neașteptate.

Cum îți securizezi copilul online fără să-l transformi în „proiect” de supraveghere