Mulți îl pun pe foc, dar poate salva mii de vieți. Tehnologia revoluționară prin care rumegușul devine material pentru pereți ignifugi

Rumegușul, acel rest banal de lemn care ajunge adesea în sobe sau este tratat ca un deșeu fără mare valoare, ar putea deveni baza unui material de construcție cu proprietăți surprinzătoare. Cercetătorii de la ETH Zurich și de la laboratoarele federale elvețiene pentru știința și tehnologia materialelor au dezvoltat o metodă prin care rumegușul poate fi transformat într-un compozit solid, reciclabil și rezistent la foc.

Noul material ar putea fi folosit pentru panouri destinate pereților despărțitori interiori, având capacitatea de a rezista la presiuni mari și de a încetini propagarea flăcărilor. Dacă va ajunge să fie produs la scară comercială, o astfel de soluție ar putea avea un rol important în siguranța clădirilor, mai ales în spațiile închise, unde materialele inflamabile pot accelera rapid un incendiu.

Cum devine rumegușul un material ignifug

Secretul tehnologiei stă într-o combinație neobișnuită între rumeguș și struvit, un mineral format din fosfat de amoniu și magneziu. Struvitul se poate găsi în apele uzate, în anumite depozite de guano, în soluri agricole cu pH ridicat sau chiar în calculii renali. În chimie, mineralul este cunoscut pentru proprietățile sale ignifuge, însă până acum era dificil de combinat eficient cu particulele de rumeguș.

Cercetătorii au rezolvat problema folosind o enzimă extrasă din semințe de pepene verde. Aceasta ajută la formarea unor cristale mari într-o suspensie apoasă, cristale care umplu spațiile dintre particulele de rumeguș și le leagă între ele. Materialul este apoi presat și uscat timp de două zile, rezultând un compozit solid, cu o rezistență mecanică ridicată.

Potrivit Corriere della Sera, materialul obținut s-a dovedit mai rezistent la compresiune perpendiculară decât lemnul de molid din care provine, ceea ce îl face interesant nu doar ca experiment de laborator, ci și ca posibil produs pentru amenajări interioare.

O imagine reprezentativă de ilustrație cu o buturugă și rumeguș, material din care acum se pot realiza panouri ignifuge cu ajutorul noilor tehnologii. (Foto: Corriere della Sera)

De ce poate încetini răspândirea focului

Rezistența la foc vine în primul rând de la struvit. Acest mineral este incombustibil, dar are și un comportament util atunci când este expus la temperaturi ridicate. Prin încălzire, el eliberează vapori de apă și amoniac, iar acest proces absoarbe căldura din jur și contribuie la răcirea materialului.

În același timp, gazele eliberate pot înlocui parțial aerul din zona afectată, reducând cantitatea de oxigen disponibilă pentru propagarea incendiului. În testele realizate cu participarea cercetătorilor de la Politehnica din Torino, compozitul din rumeguș și struvit a rezistat de peste trei ori mai mult decât lemnul de molid netratat.

Un alt detaliu important este că, atunci când materialul începe să ardă, la suprafață se formează rapid un strat protector format din material anorganic și carbon. Acest strat acționează ca o barieră și încetinește extinderea flăcărilor către interiorul panoului.

O soluție ecologică și reciclabilă

Pe lângă rezistența la foc, materialul are și un avantaj ecologic. Rumegușul este un deșeu abundent al industriei lemnului, iar transformarea lui într-un produs util ar putea reduce risipa și ar da o nouă valoare unor resturi care, în multe cazuri, sunt pur și simplu arse.

Comparativ cu panourile legate cu ciment, cele obținute din rumeguș și struvit ar putea fi mai ușoare, păstrând în același timp proprietăți ignifuge importante. La finalul ciclului de viață, materialul poate fi descompus în componentele sale, măcinat mecanic și încălzit pentru a elibera amoniacul, care poate fi reutilizat în agricultură ca fertilizant natural.

Deocamdată, tehnologia se află în zona cercetării și mai are nevoie de pași suplimentari înainte de a ajunge în construcții. Totuși, ideea este promițătoare: un material pe care mulți îl consideră bun doar de pus pe foc ar putea deveni, într-o zi, parte din soluțiile care opresc incendiile să se transforme în tragedii.

Google vrea să elibereze 64 de milioane de țânțari într-o anume regiune. De ce consideră oamenii de știință proiectul o veste bună