Motivul pentru care o familie de români și-a pierdut locul într-un centru social din Berlin după 10 zile de vacanță în România. Ce spun autoritățile

O vacanță de zece zile în România s-a transformat, pentru o familie de români stabilită la Berlin, într-un adevărat coșmar administrativ. Cazați într-un centru pentru persoane fără adăpost din capitala Germaniei, cei patru membri ai familiei au ajuns să-și piardă locul obținut de la autorități și au fost nevoiți să ceară dreptate în instanță pentru a fi primiți din nou, relatează Bild.

Plecarea în vacanță și refuzul autorităților

La jumătatea lunii iulie, familia formată din părinți și cei doi copii adolescenți a anunțat că pleacă în România pentru câteva zile. Cei patru știau, potrivit regulilor centrului, că o absență prelungită le-ar putea pune în pericol dreptul de a reveni la locul de cazare.

După exact zece zile, familia s-a întors la Berlin și a solicitat imediat un nou loc în centrul de asistență socială unde locuise anterior. Cererea lor a fost însă respinsă categoric de Hannes Rehfeldt, consilier pentru probleme sociale în districtul Neukölln și membru al partidului CDU.

Argumentul oficialului german

Poziția autorităților germane a fost transmisă fără echivoc de Rehfeldt:

Vezi și:

Pensia anticipată pentru femei în 2026. Ce acte trebuie depuse și când sunt necesare certificatele de naștere ale copiilor

„Cine își petrece vacanța în țara de origine poate locui și permanent acolo și nu trebuie să primească în Germania prestații sociale și cazare plătite de stat”.

Practic, decizia autorităților a pornit de la premisa că o familie care își permite o vacanță în țara natală nu se mai încadrează la categoria persoanelor fără adăpost.

Situația familiei de români nu era, de altfel, tocmai una fără conflicte anterioare. Administratorul centrului susține că cei doi părinți consumau alcool, fumau în cameră și primeau vizitatori din exterior, încălcând regulamentul intern, motiv pentru care primiseră deja un avertisment înainte de plecarea în vacanță.

Ce a decis instanța din Berlin

Nemulțumită de refuz, familia a mers la Tribunalul Administrativ din Berlin, unde a depus o cerere de urgență prin care solicita ca autoritățile să fie obligate să le ofere din nou un loc în centrul din Friedrichshain, cel puțin până la soluționarea definitivă a cazului.

Judecătoarea sesizată a respins însă cererea familiei. În motivare, aceasta a explicat că nu era îndeplinită condiția ca lipsa unei locuințe să fie „involuntară”, considerând că românii au ales, în cunoștință de cauză, să plece din centru, deși știau că nu aveau garanția unui loc la întoarcere.

Cât costa, de fapt, cazarea familiei

Dincolo de locul de cazare, familia beneficia și de un sprijin financiar consistent din partea statului german. Fiind cetățeni ai Uniunii Europene, părinții aveau dreptul să locuiască și să muncească în Germania, iar veniturile lor puteau fi completate cu prestații sociale.

Jobcenter-ul german stabilise pentru cei patru un necesar lunar de 1.700 de euro. După deducerea alocației pentru copii, familia primea efectiv 1.012 euro pe lună din partea statului.

Cazarea propriu-zisă era decontată separat și costa 180 de euro pe zi, calculați la aproximativ 45 de euro pentru fiecare membru al familiei. Adunată la nivel de lună, suma ajungea la aproximativ 5.400 de euro, bani plătiți integral de statul german pentru găzduirea celor patru într-un centru de urgență.

Un caz care ridică semne de întrebare

Situația acestei familii de români readuce în discuție limitele sistemului de asistență socială german, în special modul în care autoritățile tratează absențele temporare ale beneficiarilor de servicii sociale. Decizia instanței arată clar că, în opinia autorităților germane, o vacanță în țara de origine poate fi interpretată ca un semnal că persoana respectivă nu se mai află, de fapt, în situație de urgență locativă.

Cazul rămâne, deocamdată, deschis, familia putând continua demersurile legale pentru a obține o soluție definitivă privind dreptul lor la cazare în centrul social din Berlin.

Pensia anticipată pentru femei în 2026. Ce acte trebuie depuse și când sunt necesare certificatele de naștere ale copiilor