Moşii de Iarnă 2026. Ce alimente se împart sâmbătă pentru pomenire

Moșii de iarnă reprezintă una dintre cele mai importante zile de pomenire pentru creștinii ortodocși, fiind un moment dedicat rugăciunii, parastaselor și tradițiilor transmise din generație în generație. Această zi specială, cunoscută și sub numele de Sâmbăta morților, reunește ritualuri bisericești, obiceiuri populare și practici regionale legate de pomenirea celor trecuți la cele veșnice, având o semnificație profundă în cultura religioasă românească.

Semnificația Moșilor și rolul pomenirii generale a morților

În tradiția ortodoxă, Moșii sunt zile de pomenire generală a celor adormiți, rânduite de Biserică pe parcursul fiecărui anotimp. Denumirea provine din cultul strămoșilor, reflectând respectul față de părinți, bunici și înaintași, dar și față de cei care nu mai sunt pomeniți de nimeni. Această zi este legată de credința că rugăciunile celor vii pot aduce iertare și mântuire sufletelor celor trecuți la Domnul.

Ziua de sâmbătă este consacrată pomenirii morților, deoarece, potrivit credinței creștine, Mântuitorul a stat în mormânt în această zi, iar cu sufletul s-a pogorât la iad pentru a-i scoate pe cei adormiți înainte de venirea Sa. În cadrul slujbelor, se pomenesc cei care au murit în comuniune cu Biserica, în timp ce cei care au murit în dispreț cunoscut față de Dumnezeu sau copiii nebotezați nu pot fi pomeniți, deoarece nu sunt considerați membri ai Bisericii.

Ce se împarte de Moșii de iarnă și tradițiile regionale

De Moșii de iarnă, credincioșii pregătesc pachete de pomană care sunt duse la biserică pentru a fi sfințite. Printre darurile tradiționale se află coliva, colacul, vinul, lumânările și pomelnicul cu numele celor adormiți. În funcție de posibilități, se mai pot aduce plăcinte, brânzeturi, piftie, carne, sarmale, mere și alte fructe.

Vezi și:

Alertă meteo de furtuni în București și alte 12 județe până la ora 23:00. Sunt așteptate vijelii, grindină și ploi torențiale

Aprinderea lumânărilor are o semnificație simbolică profundă, lumina fiind asociată cu sufletele celor adormiți care așteaptă în lumina lui Dumnezeu. De asemenea, se aprind lumânări la morminte, potrivit credinței populare, pentru a încălzi sufletele celor decedați.

Tradițiile diferă în funcție de regiune. În Muntenia, se obișnuiește ca lângă colivă să se pună un bănuț pentru cel mai sărac om din sat, pentru a aduce spor atât celui care dă, cât și celui care primește. În Banat, femeile merg la cimitir pentru a tămâia mormintele înainte de slujbă, iar după parastas se împart mâncăruri specifice, precum cotoroagele, grâu fiert cu brânză și unt, dar și friptură de porc. În Bucovina, pachetele conțin obligatoriu plăcinte cu brânză, iar în Transilvania se oferă bucatele preferate ale celor pomeniți și o prăjitură locală numită „pupi”.

Data Moșilor de iarnă 2026 și legătura cu Postul Paștelui

În anul 2026, Moșii de iarnă sunt marcați pe 14 februarie, fiind celebrați înainte de Duminica Înfricoșătoarei Judecăți și Lăsatul Secului de carne, care are loc pe 15 februarie. Această zi deschide seria celor șapte sâmbete ale morților, care se încheie cu Sâmbăta lui Lazăr, înainte de Duminica Floriilor.

Pe parcursul anului, creștinii ortodocși respectă mai multe zile de Moși, inclusiv Moșii de primăvară, Moșii de vară, Moșii de toamnă și Moșii de Florii, fiecare fiind dedicată pomenirii generale a morților prin slujbe și pomeni.

Obiceiuri, interdicții și rugăciuni de Sâmbăta morților

Sâmbăta morților este cinstită prin participarea la Sfânta Liturghie, slujba Parastasului, rugăciune și odihnă. Credincioșii merg la biserică de dimineață, iar după slujbă vizitează cimitirul pentru a aprinde lumânări la mormintele rudelor.

Conform tradiției, în această zi nu se lucrează și nu se spală, iar încălcarea acestor obiceiuri este asociată cu diverse superstiții populare. Moșii de iarnă mai sunt cunoscuți și ca Moșii de piftii, deoarece piftia este un preparat tradițional oferit de pomană, fiind ultima zi din iarnă în care se consumă preparate din carne înainte de Postul Paștelui.

Pe lângă slujbele bisericești, credincioșii pot rosti și rugăciuni pentru mântuirea celor adormiți, precum:

„Pomenește, Doamne, pe cei ce întru nădejdea învierii și a vieții celei ce va să fie au adormit, părinți și frați ai noștri și pe toți cei care întru dreapta cre­dință s-au săvârșit, și iartă-le lor toate greșelile pe care cu cuvântul sau cu fapta sau cu gân­­dul le-au săvârșit, și-i așază pe ei, Doamne, în locuri lumi­noase, în locuri de verdeață, în locuri de odihnă, de unde au fugit toată dure­rea, întristarea și sus­­pinarea… Amin.”

Țările în care salariații păstrează cea mai mare parte din salarii după plata taxelor. România este depășită de aproape toate statele din UE