Mercedes compară Germania cu România: costul salarial de la Cugir ar fi cu 82% mai mic

Mercedes-Benz caută soluții pentru reducerea costurilor de producție din Germania, iar una dintre comparațiile prezentate angajaților companiei pune România într-o poziție surprinzătoare. Potrivit unor date prezentate conducerii și citate de presa germană, costul salarial pentru o oră de muncă la Cugir ar fi cu 82% mai mic decât în fabricile Mercedes din Germania.

Comparația a fost prezentată de Olaf Schick, membru al conducerii Mercedes responsabil de zona juridică, în cadrul unei reuniuni cu angajații. Informațiile provin din fotografii ale unor slide-uri folosite la întâlnire, intrate în posesia publicației WirtschaftsWoche.. Mercedes nu a dorit să comenteze documentele, astfel că datele trebuie privite ca informații prezentate de conducerea companiei, nu ca un set de cifre confirmat oficial printr-un comunicat.

Cât de mare este diferența dintre Germania, România și SUA

Mesajul transmis angajaților Mercedes a fost că producția din Germania trebuie să devină mai competitivă în raport cu alte unități ale companiei, în condițiile în care productivitatea ar fi comparabilă. Costurile cu forța de muncă reprezintă unul dintre punctele centrale ale acestei discuții, iar România apare în prezentare cu o diferență mult mai mare decât cea înregistrată în cazul Statelor Unite.

Potrivit datelor citate de WirtschaftsWoche, costul salarial pentru o oră de muncă la Cugir este cu 82% mai mic decât în Germania. În cazul uzinei Mercedes din Tuscaloosa, Alabama, diferența ar fi de aproape 18% în favoarea fabricii americane.

Vezi și:

Întrebarea la care să nu răspunzi în grabă când ești oprit de Poliție în trafic. Ce recomandă un avocat șoferilor

Conducerea Mercedes ar fi prezentat însă și o altă diferență importantă: numărul de ore lucrate anual. Angajații din producție din Statele Unite ar lucra, în medie, cu aproximativ 33% mai multe ore decât cei din Germania, în timp ce angajații din România ar ajunge la aproximativ 29% mai multe ore.

Cifrele sunt folosite într-un moment în care industria auto germană traversează o perioadă dificilă. Producătorii locali sunt presați să reducă cheltuielile, în timp ce costurile ridicate de producție din Germania reprezintă una dintre problemele discutate tot mai intens.

Mercedes le-ar fi cerut deja angajaților germani să accepte un volum mai mare de muncă pentru aceeași remunerație, iar comparația cu alte fabrici are rolul de a arăta de ce compania consideră necesară o schimbare.

Vezi și:

Micul oraș din România care devine un punct-cheie pentru producția de muniție NATO. Are o tradiție industrială de peste 200 de ani

Diferența față de România este însă atât de mare încât comparația poate ridica și alte întrebări. Costul total al producției unei mașini nu depinde doar de salarii, ci și de prețul energiei, productivitate, taxe, infrastructură, logistică și nivelul de birocrație.

Comparația cu România ar putea să nu îi motiveze pe angajații germani

Specialiștii citați de presa germană consideră că strategia Mercedes poate transmite angajaților un mesaj puternic, dar nu garantează că va produce efectul dorit. Florian Becker, profesor de psihologie economică și specialist în motivație și leadership, compară efectul unei astfel de prezentări cu un „șoc al realității”.

Într-o perioadă în care industria auto este nevoită să reducă rapid costurile, o asemenea abordare poate fi justificată pentru a explica angajaților presiunile cu care se confruntă compania. Problema apare atunci când comparația nu este însoțită și de un plan concret.

Matthias Clesle, consultant în dezvoltarea personalului și management, consideră că angajații nu sunt neapărat publicul potrivit pentru o analiză de acest tip. Competitivitatea unei fabrici nu este determinată exclusiv de salarii, iar diferențele dintre Germania, România și Statele Unite trebuie analizate într-un context mai larg.

Energia, birocrația și alte costuri asociate producției pot influența semnificativ performanța unei fabrici. În plus, prezentarea angajaților drept un simplu factor de cost poate afecta relația acestora cu angajatorul și încrederea în companie.

Există și un posibil efect psihologic invers. O diferență de 82% față de România poate părea atât de mare încât angajații germani să nu o perceapă ca pe un obiectiv realist. Cercetările privind comparația socială sugerează că oamenii sunt mai ușor motivați atunci când se compară cu persoane sau grupuri care au rezultate mai bune, dar care par să poată fi ajunse din urmă.

În schimb, o diferență extremă poate produce frustrare, panică sau rezistență. În cazul Mercedes, exemplul Cugir poate servi drept avertisment privind presiunea asupra fabricilor germane, dar nu este suficient pentru a explica modul în care acestea ar putea deveni mai eficiente.

De ce au dat frații Pavăl statul în judecată. Ce cer patronii Dedeman pentru terenul expropriat din Iași