Locul din București în care au domnit Vlad Țepeș și Mihai Viteazul intră în reparații. Cât costă renovarea Curții Vechi după ani de degradare
Curtea Veche, unul dintre cele mai importante locuri pentru istoria Bucureștiului și cel mai vechi monument medieval al orașului, intră din nou în șantier. Primăria Capitalei a anunțat începerea unor lucrări în valoare de două milioane de lei, care ar urma să dureze trei luni. Deocamdată nu este vorba despre restaurarea completă a ansamblului, ci despre intervenții urgente pentru oprirea degradării și protejarea ruinelor istorice, după ani în care infiltrațiile, precipitațiile și vegetația au afectat situl.
Două milioane de lei pentru salvarea Curții Vechi
Primăria Capitalei a emis ordinul de începere a lucrărilor pentru punerea în siguranță și conservarea ansamblului Curtea Veche, aflat în Centrul Vechi al Bucureștiului. Intervenția este estimată la două milioane de lei și ar trebui finalizată în aproximativ trei luni.
Potrivit municipalității, monumentul se află într-o stare avansată de degradare, cu infiltrații, zone în care ploaia pătrunde în interior și vegetație crescută printre ruine. Tocmai de aceea, lucrările care încep acum trebuie privite ca o etapă de salvare a monumentului, înaintea restaurării propriu-zise.
Vor fi refăcute și reparate acoperișurile, vor fi protejate zidurile, bolțile și suprafețele expuse ploii, zăpezii și variațiilor de temperatură și va fi construit un acoperiș provizoriu, astfel încât cercetările arheologice să poată continua în condiții mai bune.
După această etapă, municipalitatea anunță că va urma restaurarea ansamblului.
Aici au locuit unii dintre cei mai cunoscuți voievozi
Importanța Curții Vechi depășește cu mult imaginea unor ruine aflate între clădirile și restaurantele Centrului Vechi. Timp de secole, aceasta a reprezentat centrul puterii politice din București și a fost legată de numele unora dintre cei mai cunoscuți voievozi ai Țării Românești.
Printre domnitorii asociați Curții Vechi se numără Vlad Țepeș, Mihai Viteazul, Matei Basarab și Constantin Brâncoveanu.
Ansamblul a fost dezvoltat în secolul al XVI-lea de Mircea Ciobanul, care a construit palatul voievodal și Biserica Buna Vestire. Curtea domnească a fost apoi extinsă și modificată de domnitorii care au urmat, inclusiv în timpul lui Matei Basarab, în secolul al XVII-lea.
În jurul acestei reședințe domnești s-a dezvoltat o parte importantă a Bucureștiului de astăzi, ceea ce explică valoarea simbolică pe care Curtea Veche o are pentru istoria Capitalei.
De ce se numește „Curtea Veche”
Numele sub care cunoaștem astăzi monumentul a apărut după construirea unei alte reședințe domnești. Curtea a trecut de-a lungul timpului prin numeroase încercări. Incendiile din 1712 și 1718, cutremurul din 1738 și războiul ruso-austro-turc din secolul al XVIII-lea au contribuit la degradarea ansamblului.
În 1775, Alexandru Ipsilanti a început construirea unei noi reședințe domnești, cunoscută drept „Curtea Nouă”. Din acel moment, vechea reședință a început să fie numită „Curtea Veche”.
Degradarea a continuat, iar marele incendiu care a devastat Bucureștiul în 1847 a reprezentat un alt moment dificil pentru zona istorică.
Muzeul a fost amenajat printre ruine
Importanța arheologică a locului a revenit puternic în atenție în secolul XX. Între 1969 și 1974, pe ruinele vechii reședințe a fost amenajat Muzeul Curtea Veche, unde au putut fi văzute inclusiv vestigii atribuite perioadei lui Vlad Țepeș. Muzeul a funcționat până în 2015. La 18 noiembrie în acel an a fost închis pentru realizarea unor lucrări de consolidare.
O nouă intervenție pentru punerea în siguranță a complexului a început în 2018, însă lucrările au fost oprite în 2020 și ulterior abandonate. Potrivit Primăriei Capitalei, nu au fost realizate atunci nici măsurile minime necesare pentru conservarea monumentului, iar degradarea a continuat.
Actuala intervenție încearcă tocmai să oprească acest proces înainte ca restaurarea propriu-zisă să poată fi reluată.
Biserica de lângă Curtea Veche este cea mai veche din București
Ansamblul mai are o particularitate importantă. Biserica Buna Vestire – Sfântul Anton, cunoscută și drept Biserica Curtea Veche, este considerată cea mai veche biserică păstrată din București.
Ctitorită de Mircea Ciobanul în timpul primei sale domnii, între 1545 și 1554, biserica a avut un rol important în istoria Țării Românești. Timp de aproximativ două secole a fost folosită inclusiv pentru ceremonii de încoronare a domnitorilor.
Construcția păstrează numeroase elemente arhitecturale aparte. Fațada este realizată din cărămidă aparentă alternată cu zone tencuite, iar în partea superioară se află un șir de ocnițe decorative. Biserica a folosit, de asemenea, contrafortul cu rol constructiv, element de influență moldovenească, o noutate pentru arhitectura Țării Românești din acea perioadă.
Restaurarea completă va urma după lucrările de urgență
Pentru bucureșteni și turiști, este importantă diferența dintre lucrările care încep acum și restaurarea completă a Curții Vechi. Cele două milioane de lei nu reprezintă costul refacerii integrale a monumentului.
În următoarele trei luni, obiectivul este protejarea ruinelor existente: oprirea infiltrațiilor, repararea acoperișurilor și protejarea zidurilor și bolților istorice.
Abia după această etapă ar urma restaurarea propriu-zisă, un proces mult mai complex pentru un sit arheologic în care orice intervenție trebuie făcută fără a distruge vestigiile păstrate de-a lungul secolelor.
Curtea Veche rămâne astfel mult mai mult decât un monument ascuns printre străduțele aglomerate ale Centrului Vechi. Este unul dintre locurile din care poate fi urmărită evoluția Bucureștiului de la reședință voievodală la orașul de astăzi, iar lucrările anunțate reprezintă primul pas pentru readucerea acestui spațiu istoric în circuitul Capitalei.