Interviu cu președintele Asociației pentru Protecția Pacienților din România: ”Decizia de a nu se mai plăti prima zi de concediu medical produce efecte cu totul neașteptate!” EXCLUSIV

Decizia Guvernului condus de Ilie Bolojan prin care nu se mai plătește, de la 1 februarie 2026, prima zi de concediu medical, următoarele cinci fiind asigurate exclusiv de către angajator, produce deja efecte. Ba chiar unele prea puțin bănuite în urmă cu două săptămâni, când a intrat în vigoare legea. Mai precis, departamentele de HR ale marilor companii, cel puțin într-o primă fază, recomandă angajaților să apeleze, în caz de necesitate la zile de concediu de odihnă sau la concedii fără plată. Modelul riscă să fie îmbrățișat în scurt timp și de către companiile medii și mici.

Angajații, prinși din nou la mijloc între stat și angajator

Vasile Barbu, președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților din România (ANPPR), e de părere decizia guvernanților a produs deja efecte neașteptate, foarte greu de anticipat de către piața muncii.

„Decizia guvernamentală de a nu se mai plăti prima zi de concediu medical de la 1 februarie produce efecte cu totul neașteptate. Și nu mă refer aici la bolnavii cronici, despre care mai toți am crezut că vor fi cei dintâi afectați. Sigur că sunt afectați, dar există deja o categorie implicată până peste cap. E vorba despre angajații care au copii mici. Din informațiile pe care le deținem, în doar două săptămâni de când se aplică legea, foarte mulți angajați-părinți, au început să-și consume din zilele de concediu legal”, a declarat în exclusivitate pentru playtech.ro, Vasile Barbu.

În loc de odihnă, stai acasă cu copilul bolnav

Președintele ANPPR e de părere că departamentele de HR au găsit o „soluție salvatoare” în acest caz, dar care se dovedește a fi în defavoarea angajaților.

„Cei mai mulți dintre români nu stau să citească cu atenție legile sau să-și bată capul cu identificarea unor soluții. Așa că, atunci când colega de la HR i-a sugerat să-și ia concediu de odihnă legal ca să-și îngrijească copilul, preșcolar sau de gimnaziu, fiindcă statul a decis că nu se mai plătește prima zi de concediu medical, a îmbrățișat imediat ideea. Legea actuală prevede că angajatorul e cel ce plătește concediul medical de la a doua până la șasea zi, așa că dacă angajatul trece pe concediu de odihnă scapă și el de cheltuieli și bătăi de cap. S-a produs astfel un fel de cârdășie din care singurul perdant este românul de rând!”, afirmă Vasile Barbu.

Cum rămâi fără zilele de concediu

El avertizează că e foarte posibil ca mulți dintre români să se trezească, până la începutul verii, cu cel puțin un sfert de concediu de odihnă utilizat deja.

Vezi și:

Imagini dureroase de la priveghiul lui Mugurel Vrabete. Membrii trupei Holograf, marii absenţi de la tristul eveniment

Filmul accidentului din Cluj în care au murit un tată și fiica sa de 3 ani. Gestul care i-a costat viața

„Ce nu face părintele pentru copilul său, o să-mi spuneți? Mai ales dacă nu are cine să rămână acasă cu cel mic? Da, dar rolul unui concediu de odihnă e și acela de ați reface forțele după atâtea luni de muncă. Dacă ai neșansa de a avea un copil care se îmbolnăvește des și nu ai cu cine șă-l lași acasă te vezi pus în situația de ați consuma mare parte din concediu d eodihnă în maniera asta”, precizează același Vasile Barbu.

El spune că nici varianta de a apela la concediu fără plată nu e deloc încurajatoare.

„Dacă te gândești să mergi pe cartea concediul fără plată, nu vei ieși deloc mai câștigat. Angajatorul te va încuraja, poate, să-ți iei câte zile de concediu fără plată dorești. Numai că acestea nu se adaugă vechimii în muncă și va veni o zi, când vei constata că ai totalizat 200, 300 sau mai bine de un an calendaristic de zile de concediu fără plată care-ți vor scădea viitoarea pensie. Ți se va spune că, potrivit legii, nu ai contribuit, desi tu, ca părinte, ai încercat doar să-ți îngrijești cât mai bine copilul mic, ce se lupta cu boala!”, indică președintele ANPPR.

Președintele ANPPR, Vasile Barbu (dreapta)

”O hotărâre de guvern iresponsabilă!”

Vasile Barbu susține că, odată ce măsura are astfel de efecte, guvernanții au sarcina de a le repara, mai ales că nu se știe dacă cineva a evaluat situația înainte.

„Avem clar de-a face cu un stat iresponsabil, care în încercarea de a repara anumite lucruri reușește să creeze o realitate și mai grea, total nedreaptă. E pur și simplu un abuz, pe care l-am acceptat fără să crâcnim, deși putem dovedi că nu s-au făcut studii de impact atunci când s-a luat această hotărâre de guvern!”.

Vasile Barbu e de părere că această primăvară va demonstra din plin adevărul spuselor sale, dar nu crede că Ilie Bolojan va schimba ceva. „Poate următorul premier să vadă marea nedreptate făcută românilor, pe această chestiune!”, adaugă el, avertizând că e la curent cu numărul mare de zile de concediu medical totalizate de către români în anul 2024, și anume peste șapte milioane de zile.

„Prostia” de a-l obliga pe viitorul medic să lucreze o vreme în țară

Același Vasile Barbu nu are dubii nici vizavi de propunerea actualului premier ca viitorii medici să continue să lucreze o vreme în țară, după ce primesc dreptul de liberă practică. O altă inițiativă pe care o califică drept „proastă”!

Și aduce argumente solide în favoarea punctului său de vedere:

„De obicei, mai toți guvernanții noștri pun căruța înaintea boilor. Nu a făcut nimeni niciun studiu de caz pe acest subiect, ca să iasă public și să spună cât cheltuiește statul cu un student în cei șase ani de studiu la Medicină. Și nici pentru perioada anilor de Rezidențiat. După mine, e o mare prostie să le pretinzi viitorilor medici să lucreze o vreme în țară înainte de a da curs unei oferte mai bune. Fiindcă ei deja fac asta! Să mă explic. În anii de Rezidențiat, patru sau șase, după caz, cel care are licență de medic nu are și drept de liberă practică. Ca atare, statul profit de sistemul creat și-i oferă medicului resident un salariu de mizerie. Tu, medic rezident, poți ajunge să faci și zece gărzi pe lună, neplătite. Nu mai vorbesc despre faptul că îți poți face rezidențiatul departe de casă. Deci, bani de chirie și de hrană, pe care statul nu-i asigură. Plus că ai nevoie de cărți de specialitate și de deplasări la diverse conferințe. Pe care tot rezidentul îi suportă. Fiindcă pe tot parcursul acestei meserii continui să înveți. Adăugați și faptul că ajungi să ai 28 sau 29 de ani, să-ți întemeiezi o familie și să nu-ți ajungă bruma de bani pe care o câștigi din meseria pe care ți-ai ales-o! Per total, din calculele noastre, doar în perioada de rezidențiat, în actualul sistem, statul român câștigă cam 70% din suma de bani pe care ar trebui s-o ofere în fapt medicului rezident pentru serviciile aduse. Cât privește perioada licențierii, nimeni nu vorbește mai departe de faptul că educația e gratuită și că universitățile oferă burse de merit sau de studiu. Dar prin acest sistem ele, facultățile, obțin o clasificare onorabilă în topul instituțiilor de învățământ. Cu cât ai mai multe burse, cu atât mai tare urci. Deci, nu doar studentul profită, ci și universitatea cu cadrele sale profesorale! Ia asta nu se întâmplă doar la Medicină, ci și la Politehnică, la Istorie, la Chimie, la orice specializare”, a conchis Vasile Barbu.

Alte zeci de concedieri în rândul specialiștilor IT: compania care preferă să mizeze pe inteligența artificială și susține că așa crește cifra de afaceri