Harta lumii pe care o știm de aproape 500 de ani ar putea fi înlocuită. România susține schimbarea

Google Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Harta lumii pe care o știm de aproape 500 de ani ar putea fi înlocuită. România susține schimbarea
România susține noua hartă a lumii. Ce schimbare a fost votată la ONU / Foto: Profimedia

România a votat în favoarea rezoluției „Correct the Map”, adoptată de Adunarea Generală a ONU pe 4 septembrie, prin care sunt promovate reprezentări cartografice mai exacte ale dimensiunilor continentelor. Ministrul de Externe, Oana Țoiu, a explicat că modul în care sunt realizate hărțile influențează felul în care oamenii percep lumea și a susținut corectarea distorsiunilor istorice.

România susține o reprezentare mai exactă

Rezoluția adoptată de ONU a primit 164 de voturi favorabile, în timp ce Statele Unite au votat împotrivă, iar șase state s-au abținut. Inițiativa a fost prezentată de Togo în numele Grupului African și urmărește promovarea unei reprezentări mai echilibrate a dimensiunilor continentelor.

Oana Țoiu a anunțat că România a susținut documentul și a explicat motivul pentru care Bucureștiul a votat în favoarea rezoluției. Ministrul a legat această poziție de necesitatea unei reprezentări cât mai fidele a realității geografice.

„Hărțile bine realizate ne influențează modul în care vedem lumea”, a scris Oana Țoiu.

Ea a explicat că schimbarea reprezentării cartografice poate modifica inclusiv modul în care sunt percepute și înțelese diferitele regiuni ale lumii.

„Schimbarea hărții schimbă modul în care percepem și înțelegem lumea. Corectarea distorsiunilor istorice din modul în care o reprezentăm ne poate ajuta, de asemenea, să o vedem mai fidel”, a transmis ministrul de Externe.

Ce problemă are proiecția Mercator

Dezbaterea pornește de la proiecția Mercator, folosită pe scară largă de aproape 500 de ani. Aceasta păstrează anumite caracteristici utile pentru navigație, însă distorsionează dimensiunea suprafețelor, în special în cazul regiunilor aflate mai aproape de poli.

Una dintre diferențele cele mai cunoscute poate fi observată în cazul Africii și Groenlandei. Pe o hartă realizată în proiecția Mercator, Groenlanda poate părea comparabilă ca dimensiune cu Africa, deși continentul african este de aproximativ 14 ori mai mare.

Rezoluția ONU promovează folosirea unor proiecții care păstrează mai fidel suprafețele relative ale continentelor. Printre acestea se află Equal Earth, o proiecție creată în 2018.

Documentul adoptat de Adunarea Generală nu interzice însă utilizarea proiecției Mercator. Totodată, rezoluția nu modifică frontierele sau statutul juridic al teritoriilor.

Africa apare mai aproape de dimensiunea reală

Una dintre principalele modificări urmărite prin această inițiativă este reprezentarea mai corectă a Africii. Pe hărțile bazate pe Mercator, continentele și țările aflate în apropierea polilor apar vizual mai mari decât sunt în realitate.

În schimb, proiecțiile de tip „equal-area” urmăresc păstrarea raporturilor dintre suprafețele teritoriilor. Astfel, Africa își recuperează proporțiile reale în raport cu regiunile situate mai aproape de poli.

Oana Țoiu a insistat asupra necesității ca reprezentările cartografice să fie consecvent exacte.

„Africa este mult mai mare decât a fost prezentată anterior, însă Crimeea va fi întotdeauna în Ucraina”, a precizat ministrul român de Externe.

Această declarație a apărut în contextul unei controverse legate de modul în care unele hărți bazate pe proiecția Equal Earth reprezintă Crimeea. Ucraina a contestat reprezentarea, iar poziția Kievului a fost una dintre explicațiile pentru abținerea de la vot.

De ce s-au abținut Ucraina și Republica Moldova

Ucraina a transmis în cadrul Adunării Generale că susține, în principiu, corectarea distorsiunilor istorice ale reprezentării cartografice. Totuși, reprezentantul țării a contestat modul în care teritoriile ucrainene ocupate temporar sunt prezentate în unele materiale bazate pe Equal Earth.

Potrivit poziției exprimate de Kiev, această reprezentare este problematică deoarece poate crea ambiguități privind suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. Din acest motiv, Ucraina s-a abținut la votul din 4 septembrie.

Și Republica Moldova s-a numărat printre cele șase state care s-au abținut. Diplomația de la Chișinău a explicat că abținerea a ținut de preocupările exprimate de Ucraina privind reprezentarea teritoriilor ucrainene ocupate temporar.

În schimb, obiectivele de fond ale rezoluției au fost considerate legitime de autoritățile Republicii Moldova. Poziția Chișinăului a fost prezentată drept una de solidaritate cu Ucraina.

ONU precizează că harta nu schimbă granițele

Dezbaterile din cadrul ONU au arătat că problema reprezentării geografice trebuie separată de cea a frontierelor și a statutului teritoriilor. Uniunea Europeană a susținut rezoluția, dar a precizat că aceasta nu afectează suveranitatea sau frontierele recunoscute internațional.

Reprezentantul UE a subliniat că rezoluția este limitată la reprezentarea cartografică în scopuri educaționale, de conștientizare și de alfabetizare geografică. Documentul nu trebuie interpretat ca o recunoaștere sau susținere a unor revendicări privind teritorii disputate ori ca o modificare a frontierelor existente.

Rezoluția ONU nu stabilește, de asemenea, că o singură proiecție cartografică trebuie utilizată în toate situațiile. Documentul recunoaște faptul că nicio proiecție nu poate reproduce perfect pe o suprafață plană toate caracteristicile globului.