Grevă de avertisment în peste 1.300 de primării din țară. Primarii, chemați la Parlament

Politic

Grevă în peste 1.300 de primării, în timp ce Guvernul discută reforma administrației la Parlament

Reforma administrației publice locale a generat tensiuni majore în rândul autorităților locale, iar nemulțumirile s-au concretizat într-o grevă de avertisment desfășurată simultan cu o dezbatere oficială la Palatul Parlamentului. În timp ce peste 1.300 de primării au intrat într-o formă de protest temporar, premierul Ilie Bolojan și liderul PSD, Sorin Grindeanu, au participat la discuții cu edilii despre impactul reformei și direcția viitoare a administrației locale.

Greva de avertisment și poziția sindicatelor

Acțiunea de protest a avut loc marți, între orele 10:00 și 12:00, în peste 1.300 de primării din țară, fiind organizată de Sindicatul Național SCOR. Potrivit liderului Sindicatului Salariaților Comunelor și Orașelor din România, Dan Cârlan, greva este rezultatul unui vot intern aproape unanim în structurile sindicale.

„Greva este organizată de către Sindicatul Naţional SCOR, este rezultatul unui vot intern în structurile noastre şi, cu lipsa câtorva voturi, de abţinere, e unanimitate în a se organiza. Prin urmare, acţiunea se desfăşoară în toate primăriile în care avem organizaţii sindicale, 1.370 de primării. Ne aşteptăm că vor fi acţiuni de solidaritate şi în primării care nu sunt afiliate în sindicatul nostru”, a declarat Dan Cârlan.

Motivul principal al protestului îl reprezintă nemulțumirile legate de proiectul de reformă privind administrația locală și centrală, propus de Guvern.

Dezbaterea cu edilii și avertismentele premierului

În paralel cu greva, la Palatul Parlamentului a avut loc o dezbatere organizată de Adunarea Generală a Asociației Comunelor, având ca temă „Reforma administrativă, politica de reducere a cheltuielilor publice şi impactul acestora asupra comunelor din România”. Premierul Ilie Bolojan a participat la eveniment conform agendei oficiale, de la ora 10:30.

Vezi și:

Prognoza meteo actualizată pentru Paște 2026. Meteorologii anunță surprize de la vreme în weekendul 11–12 aprilie

Horoscopul săptămânii 16–22 martie 2026: Mercur își încheie retrogradarea, iar zodiile au parte de un nou început

Șeful Executivului a subliniat că situația actuală din administrația locală nu mai poate continua în forma actuală, invocând problemele legate de cheltuieli și deficite.

„Cred că trebuie să plecăm de la o realitate. Lucrurile în administraţia locală şi centrală nu vor mai putea fi aşa cum eram obişnuiţi până acum. Avem nişte deficite foarte mari, pe care guvernele noastre s-au angajat să le corecteze. Dacă vrem să rămânem în echilibre financiare, va trebui să le urmărim în anii următori”, a transmis Ilie Bolojan.

Premierul a avertizat că lipsa reformelor ar putea duce la costuri mai mari în viitor, afirmând:

„Cu cât amâni o boală, cu atâta costurile vor fi mai mari”.

Datele invocate de Guvern și argumentele pentru reformă

Ilie Bolojan a prezentat mai multe date pentru a justifica necesitatea reformei administrației publice locale. Potrivit acestuia, în România veniturile autorităților locale acoperă doar un sfert din cheltuielile de personal, spre deosebire de media europeană, unde taxele locale acoperă cheltuielile.

Vezi și:

Ce se întâmplă cu norma de hrană a militarilor în contextul măsurilor bugetare. Anunțul făcut de Ilie Bolojan

Ilie Bolojan anunță că vor continua corecțiile după verdictul CCR și promite un nou pachet de măsuri: “Nu putem susține pensionări la 50 de ani”

„Nu mai avem posibilitatea să transferăm sume imense către autorităţile locale. Trebuie să ştie toţi românii care este situaţia: în Europa, veniturile totale pe care le încasează primăriile din Europa, taxe locale, impozitele pe proprietate, le acoperă, în general, toate cheltuielile. În România, toate veniturile autorităţilor locale acoperă doar un sfert din cheltuielile de personal. Deci asta e o problemă destul de mare. Suntem ţara cu cele mai mari transferuri de la bugetul central către autorităţile locale”, a declarat premierul.

Acesta a mai subliniat că aproape jumătate din investițiile din România sunt realizate prin autoritățile locale, dar nu din fonduri proprii, ci din transferuri guvernamentale, fonduri europene sau programe naționale.

Poziția PSD și criticile privind imaginea primarilor

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, prezent la dezbatere, a criticat discursul public care vizează primarii și a vorbit despre o „diabolizare” a acestora.

„Vă spun, fără să mă feresc deloc, nici nu aș avea cum, că rezonez cu mare parte din propunerile venite dinspre UDMR pe care le-am văzut cu toții. Tocmai de aceea aș vrea azi, aici, dacă vom putea să facem un exercițiu de sinceritate, să lăsăm la o parte discursurile triumfaliste și să vorbim deschis despre elefanții din încăpere. Sper că atât dumneavoastră cât și noi veți fi de acord cu această propunere a noastră. În primul rând și cred că de aici trebuie să plecăm știți foarte bine că în ultima perioadă s-a încercat cu bună știință și aproape cu toate mijloacele diabolizarea primarului din România”, a declarat Sorin Grindeanu.

El a criticat percepția publică potrivit căreia primarii ar fi incompetenți sau ar urmări fonduri publice în mod fraudulos, afirmând că „această diabolizare in corpore este doar o minciună comodă care exprimă o lene morală și intelectuală a celor incapabili să depășească un populism ieftin”.

Blocaj politic și incertitudini privind adoptarea reformei

Coaliția de guvernare nu a ajuns la un consens privind forma în care va fi adoptată reforma administrației publice locale. După aproximativ șase luni de stabilire a măsurilor, discuțiile se concentrează asupra modalității de adoptare: asumarea răspunderii în Parlament sau ordonanță de urgență.

Partenerii de guvernare de la PNL și USR acuză PSD de tergiversarea procesului, în timp ce PSD condiționează adoptarea reformei de implementarea simultană a măsurilor de relansare economică propuse anterior.