Figurină neolitică de peste 7.500 de ani descoperită lângă Sfântu Gheorghe: artefact rar din cultura Starčevo-Criș

ȘTIINȚĂ
Figurină neolitică de peste 7.500 de ani descoperită lângă Sfântu Gheorghe: artefact rar din cultura Starčevo-Criș
Figurină neolitică de peste 7.500 de ani descoperită lângă Sfântu Gheorghe / Foto: MNCR - Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni

O descoperire arheologică de excepție a fost făcută în apropierea municipiului Sfântu Gheorghe, unde o echipă de specialiști a identificat o figurină feminină din lut, cu o vechime estimată la peste 7.500 de ani.

Artefactul a fost scos la lumină în cadrul unor cercetări preventive desfășurate într-o zonă aflată în plin proces de modernizare a infrastructurii, demonstrând încă o dată cât de bogat este patrimoniul arheologic ascuns sub spațiul urban contemporan.

Descoperirea a avut loc în perimetrul Arcuș – Platoul Târgului (Vasarteto), într-un context arheologic complex, asociat cu lucrări de extindere a rețelelor electrice din zona Sepsi Arena.

Săpăturile au evidențiat urmele unei așezări neolitice timpurii, datate aproximativ între anii 5800 și 5500 î.e,n., aparținând culturii Starčevo-Criș, una dintre cele mai vechi civilizații agricole din sud-estul Europei.

Figurina a fost descoperită într-o locuință veche de peste șapte milenii, alături de fragmente ceramice, resturi de lut ars și urme de cărbune, indicii clare ale unei vieți domestice bine organizate.

figurina descoperire sfantu gheorghe sit

Figurină neolitică de peste 7.500 de ani descoperită lângă Sfântu Gheorghe / Foto: MNCR – Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni

Un artefact rar din primele comunități agricole ale Europei

Statueta are o înălțime de aproximativ 6 centimetri și a fost realizată din lut amestecat cu pleavă și nisip, apoi arsă la temperaturi ridicate.

Culoarea sa este predominant cărămizie, cu zone mai închise pe partea frontală, semn al unei expuneri mai intense la foc în timpul procesului de ardere. Deși dimensiunile sunt reduse, nivelul de expresivitate este remarcabil pentru o piesă atât de veche.

Trăsăturile figurinei sunt stilizate, dar ușor recognoscibile: ochii sunt redați prin incizii în formă de „V”, nasul este sugerat printr-o mică proeminență ovală, iar părul apare reprezentat prin linii fine, indicând o coafură lungă, probabil strânsă într-un coc.

Brațele, modelate lateral și orientate spre exterior, creează impresia unei posturi deschise, iar în zona frontală se disting două mici proeminențe care marchează clar caracterul feminin al reprezentării.

Această poziție a brațelor este specifică multor reprezentări neolitice, fiind asociată cu idei de invocare, rugăciune sau legătură simbolică cu divinitatea.

Dincolo de forma sa artistică, figurina oferă indicii importante despre modul în care comunitățile neolitice își reprezentau lumea spirituală și simbolică.

Semnificații ritualice și valoare științifică excepțională

Specialiștii consideră că obiectul nu avea un rol pur decorativ. Cel mai probabil, figurina era folosită în contexte ritualice, fie ca ofrandă, fie ca amuletă, fie ca obiect asociat fertilității, protecției locuinței sau prosperității comunității.

Astfel de artefacte reflectă o dimensiune profund simbolică a vieții neolitice, în care religiosul, cotidianul și organizarea socială erau strâns legate.

Valoarea descoperirii este amplificată de raritatea acestui tip de figurine în cadrul culturii Starčevo-Criș. Majoritatea reprezentărilor antropomorfe din aceeași perioadă provin din alte regiuni ale României, precum Banatul sau zona Crișului, unde predomină statuetele de tip „Venus”, cu forme accentuate și șolduri pronunțate, simboluri evidente ale fertilității.

Figurina de la Arcuș se distinge printr-o siluetă suplă, lipsită de exagerări anatomice, dar cu o expresivitate subtilă, ceea ce o face unică în peisajul descoperirilor neolitice din nordul Dunării.