Facturi, alimente și produse mai scumpe. Cum poate ajunge noua problemă energetică a Europei în buzunarul românilor

Europa se apropie de sezonul rece cu o combinație periculoasă de probleme: depozitele de gaze sunt mult mai puțin pline decât în mod obișnuit, aprovizionarea cu gaze naturale lichefiate este afectată, iar prețurile au început deja să crească puternic. Într-un scenariu nefavorabil, gazele europene ar putea ajunge din nou la peste 100 de euro/MWh în această iarnă, un nivel care s-ar putea reflecta nu doar în facturile populației, ci și în prețurile alimentelor, produselor și serviciilor.

Depozitele Europei sunt umplute doar în proporție de aproximativ 63%

Situația este cu atât mai îngrijorătoare cu cât Europa ar trebui să profite de lunile calde pentru a-și reface rezervele înaintea sezonului rece. Depozitele de gaze ale Uniunii Europene sunt însă umplute în prezent în proporție de aproximativ 63%, cu circa 18 puncte procentuale sub media ultimilor cinci ani pentru această perioadă.

Printre cauze se numără reducerea exporturilor de gaze naturale lichefiate din Orientul Mijlociu, după perturbarea transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz. În același timp, temperaturile foarte ridicate din această vară au dus la creșterea consumului de electricitate pentru climatizare, în timp ce producția nucleară și cea eoliană a fost mai redusă.

Efectul se vede deja pe piață. Contractele europene de referință TTF au depășit marți pragul de 68 de euro/MWh, atingând cel mai ridicat nivel de la începutul anului 2023.

Vezi și:

Pensia anticipată pentru femei în 2026. Ce acte trebuie depuse și când sunt necesare certificatele de naștere ale copiilor

Gazele ar putea ajunge la 90-120 de euro/MWh

Problema majoră ar putea apărea odată cu venirea frigului. Dacă Europa intră în iarnă cu depozitele insuficient alimentate, iar temperaturile sunt scăzute pentru o perioadă lungă, cererea poate crește rapid exact într-un moment în care oferta este limitată.

Morningstar estimează că, într-un asemenea scenariu, prețurile ar putea urca la 90-120 de euro/MWh. Goldman Sachs consideră, la rândul său, că prețul ar putea fi nevoit să depășească 100 de euro/MWh pentru ca Europa să poată atrage suficiente transporturi de GNL american, concurând cu cumpărătorii din Asia.

Dimensiunea necesarului este uriașă. Potrivit Morningstar, în actualele condiții Europa ar putea avea nevoie de aproximativ 64 de miliarde de metri cubi de GNL din SUA, cantitate echivalentă cu circa 77% din exporturile americane.

Presiunea crește și pe măsură ce se apropie interdicția completă asupra importurilor de GNL rusesc, prevăzută pentru începutul anului 2027.

Cum ajung gazele scumpe în buzunarul românilor

Pentru populație, problema nu se limitează la factura directă la gaze. Chiar și într-o țară precum România, care dispune de producție internă importantă, prețurile europene contează deoarece energia și gazele sunt tranzacționate într-o piață regională interconectată.

Gazele mai scumpe înseamnă costuri mai mari pentru centralele care produc electricitate folosind gaze, pentru sistemele de încălzire centralizată, dar și pentru fabrici. Industria alimentară, producătorii de îngrășăminte, sticlă, ceramică, materiale de construcții sau alte sectoare mari consumatoare de energie pot ajunge să plătească mai mult.

Iar aceste costuri sunt transferate, cel puțin parțial, în prețurile finale. Astfel, un român care nu folosește deloc gaze acasă poate fi afectat printr-o factură mai mare la electricitate, prin produse mai scumpe în magazine sau prin creșterea costurilor serviciilor.

Într-un scenariu extrem, dacă aprovizionarea devine insuficientă, primele măsuri ar urma să vizeze în principal reducerea consumului industrial, nu oprirea gazelor pentru gospodării. Dar și acest lucru are efecte asupra populației, deoarece producția redusă poate însemna prețuri mai mari și presiune asupra locurilor de muncă din industriile energointensive.

Statele europene au tot mai puțini bani pentru noi crize

Problema energetică apare într-un moment în care bugetele statelor europene sunt deja supuse unor presiuni uriașe. Guvernele trebuie să finanțeze simultan apărarea, pensiile, sănătatea și costurile generate de îmbătrânirea populației, iar fenomenele meteo extreme adaugă o factură din ce în ce mai mare.

Potrivit Agenției Europene de Mediu, fenomenele meteorologice și climatice extreme au provocat pierderi economice de aproximativ 822 de miliarde de euro în UE între 1980 și 2024. Aproximativ un sfert din această sumă s-a acumulat numai în ultimii patru ani ai perioadei analizate.

„Problema este că acestea devin din ce în ce mai frecvente”, avertizează Federico Barriga-Salazar, director în cadrul Fitch.

Mai mult, numai aproximativ un sfert din pierderile provocate de catastrofele climatice sunt asigurate, iar în unele țări proporția este sub 5%. Restul facturii trebuie împărțit între proprietari, companii și stat.

De ce toate acestea îi afectează pe cetățeni

Legătura cu viața de zi cu zi este simplă: fiecare miliard suplimentar pe care un guvern trebuie să îl cheltuiască pentru subvenționarea energiei, reconstrucția după inundații sau incendii este un miliard care trebuie găsit din buget, din împrumuturi sau prin reducerea altor cheltuieli.

„Dacă un guvern urmează deja o politică fiscală restrictivă, înseamnă că trebuie să recurgă la unele compromisuri politice”, avertizează Barriga-Salazar.

Pentru cetățeni, inclusiv pentru români, aceste compromisuri se pot traduce în mai puțini bani disponibili pentru investiții și servicii publice, taxe mai mari sau o datorie publică mai ridicată. Dacă peste această presiune se suprapune o nouă perioadă de gaze foarte scumpe, efectele pot fi resimțite simultan în facturile la energie, în prețurile produselor și în bugetele statelor.

Europa intră astfel în sezonul rece cu o marjă de siguranță mai mică decât în ultimii ani. Elementele decisive vor fi vremea din această iarnă și, mai ales, revenirea transporturilor de GNL din Orientul Mijlociu. Dacă aprovizionarea nu se normalizează, pragul de 100 de euro/MWh poate redeveni o realitate, iar nota de plată nu se va opri la companiile energetice, ci va ajunge, direct sau indirect, și la populație.

De ce unele cabluri USB-C nu funcționează cu PC-ul tău, deși se potrivesc perfect în port