Deși muntele este o atracție constantă pentru turiști în România, Salvamontul are 80% deficit de personal. Care sunt avantajele, dezavantajele și riscurile acestei meserii EXCLUSIV

România se află în plin sezon hibernal. Mai mult, elevii din Capitală, dar și din alte câteva județe, vor avea începând de luni, 16 februarie, vacanța anuală de schi. Ca atare, toată lumea se așteaptă ca Valea Prahovei, cu precădere, să devină și mai aglomerată începând cu a doua jumătate a lunii îndrăgostiților. În spatele acestei realități cu totul fermecătoare, stă însă o alta, cu totul opusă: România nu are nici măcar 80% din numărul necesar de salvamontiști prevăzut prin lege. Situația e cu atât mai îngrijorătoare cu cât anul 2026 continuă să fie unul în care guvernanții dau credit tot reducerilor masive de subvenții.

Playtech.ro a stat de vorbă pe acest subiect cu Sabin Cornoiu, președintele Salvamont România. La 62 de ani, e încă un bărbat activ, care a învățat de multă vreme să respecte muntele și legile sale aspre. Însă, dacă natura îi poate da fiori, realitatea e una care-l îngrijorează foarte serios, și nu de ieri, de azi.

Salvamont, fără angajați suficienți, dar cu voluntari

Fiindcă, spune el, principala îngrijorare vine din numărul foarte mic de angajați ai Salvamontului.

„Salvamont România nu numără mai mult de 330 de angajați, în prezent. Acestora li se adaugă, din fericire, între 250 și 300 de voluntari. Numărul lor variază.   Trebuie spus însă că numărul angajaților nu acoperă nici măcar 20 de procente din necesarul stabilit în mod legal. De fapt, atingem doar 18 procente”, a declarat Sabin Cornoiu despre situația instituției pe care o conduce.

Sabin Cornoiu, șef Salvamont

Salvamotiștii au învățat să nu se plângă nici la șes și nici pe munte

Liderul Salvamont face chiar haz de necaz de situație, deși admite că nu ne confruntăm cu o situație normală.

Vezi și:

Filmul accidentului din Cluj în care au murit un tată și fiica sa de 3 ani. Gestul care i-a costat viața

Piesa României la Eurovision, considerată „periculoasă” și „iresponsabilă”. De la ce ar fi plecat scandalul legat de „Choke Me”

„Sigur că nu e normal să fim atât de puțin. Am făcut și facem tot ce ține de noi, atragem atenția președinților Consiliilor Județene din acele regiuni în care acționăm. Și care nu sunt deloc puține, fiindcă din fericire țara noastră găzduiește două treimi din lanțul Munților Carpați. Însă, în ultima vreme, și vorbesc de ceva ani de acum, nu s-au mai găsit bani pentru a ne susține. Am învățat să nu ne mai plângem nici la șes și nici în vârful de munte”, trece el în revistă situația actuală.

Realitatea din vârful muntelui

Admite că în acest moment cuvântul de ordine este „economie”, dar adaugă și faptul că uneori planurile de acasă nu sunt compatibile cu cele din vârful muntelui.

„Am cerut și la finele lui 2025 și la începutul acestui an să ni se permit mărirea schemei de personal. Mi s-a răspuns că Guvernul a solicitat înghețarea angajărilor. Ce mai poți face? Un singur lucru. Să încerci să nu te dai bătut și să-ți faci treaba cât mai bine! Ce nu știm însă e cât vom rezista!”, afirmă același lider al serviciul public de intervenții în cazul accidentelor montane.

Atracția românilor față de munte a crescut constant în ultimul deceniu

Mai mult, Sabin Cornoiu, cu bogata sa experiență de aproape trei decenii în domeniu, susține că a putut vedea cum atracția românilor față de misterele montane a crescut foarte mult în ultimul deceniu.

În opinia sa și a colegilor de breaslă, prezența românilor pe crestele și traseele montane a crescut cu aproape 100% în ultimii zece ani.

„Românilor le place muntele, cu tot ce aduce acesta. Și e foarte bine că se întâmplă asta. Numai anul trecut în raport cu 2024 putem cu ușurința afirma că numărul montaniarzilor a crescut cu cel puțin 15 procente.  În plus, cele mai multe dintre nefericite accidente montane se produc tot iarna. Cel puțin 60% dintre acestea acum au loc, în sezonul rece. Și e la mintea cocoșului și care sunt cauzele”, mai afirmă Sabin Cornoiu.

A fi salvamontist este frumos, dar și extrem de periculos

El spune că el și colegii săi se confruntă deseori cu situația în care trebuie să renunțe la perioadele de odihnă pentru a-și face treaba cât mai bine.

„Programul de lucru al unui salvamontist e cel clasic, 40 de ore săptămânal. Iar salariul, în medie, e de circa 4.000 de lei, net.  De multe ori, așa cum se va întâmpla și pe durata vacanței de schi, mulți colegi aflați în timpul de odihnă vor face ore suplimentare, gratuite. Cel mai tare o să ne lipsească somnul. Ăsta e și motivul pentru care mai facem mișto de noi înșine și spunem că deviza noastră e „Să dormi bine!”, fiindcă nu prea respectăm programul d eodihnă, din cauza personalului insufficient. De aceea, dacă vedeți vreun salvamontist că mai ațipește lângă pista de schi, nu vă alarmați. La momentul oportun, va ști exact ce are de făcut”, se amuză același Sabin Cornoiu pe marginea subiectului.

O meserie frumoasă, dar și periculoasă

Sabin Cornoiu ne-a mai precizat că meseria sa e una dintre cele mai frumoase din lume, dar care implică și valențe periculoase. Cel mai recent și nefericit exemplu este cel al șefului Serviciului Salvamont din Predeal, Mihai Marina, atacat de un urs la 30 martie 2025. Acesta a supraviețuit atacului ursului, care ulterior a fost urmărist și împușcat, petrecând mai bine de trei luni prin sptal, atât în Brașov, cât și în București.

„Omul ăsta e mutilat total după noaptea aceea. A fost operat și la față, la mandibulă, și la torace. Încă nu și-a revenit și se deplasează greu și astăzi. Și are încă și azi probleme psihice, fiindcă nu e ușor să vezi moartea cu ochii!”, a conchis Sabin Cornoiu.

Alte zeci de concedieri în rândul specialiștilor IT: compania care preferă să mizeze pe inteligența artificială și susține că așa crește cifra de afaceri