Descoperirea care ar putea ține mușchii puternici la bătrânețe. Compusul testat de cercetătorii japonezi

Oamenii de știință au identificat un compus care ar putea ajuta organismul să-și repare mai eficient mușchii odată cu înaintarea în vârstă. Cercetarea, prezentată de Universitatea Kyushu, arată că trisulfura de acid lipoic, numită LASSS, poate îmbunătăți activitatea unei proteine esențiale pentru regenerarea musculară.

Descoperirea nu reprezintă încă un tratament disponibil pentru oameni. Rezultatele provin din teste de laborator și din experimente realizate pe șoareci. Totuși, mecanismul observat ar putea deschide o direcție nouă pentru combaterea pierderii masei musculare asociate vârstei, imobilizării prelungite sau repausului la pat.

Proteina care „trezește” celulele musculare

Studiul se concentrează asupra factorului de creștere hepatocitar, cunoscut drept HGF. În mușchii sănătoși, această proteină se află în rețeaua de susținere din jurul fibrelor musculare. Atunci când mușchiul este solicitat sau rănit, HGF este eliberată și transmite un semnal către celulele satelit.

Acestea sunt celulele stem rezidente ale mușchilor scheletici. Ele rămân în repaus până când apare o leziune sau o solicitare mecanică. HGF se conectează la receptorii c-Met de pe suprafața lor și le determină să se activeze, să se multiplice și să participe la repararea fibrelor deteriorate.

Vezi și:

Condiția pentru ca românii să-și recupereze banii plătiți în plus prin ROBOR. Pașii pentru obținerea compensației de la bancă

Problema apare odată cu înaintarea în vârstă. HGF poate suferi o modificare chimică numită nitrare. Procesul afectează exact regiunea folosită de proteină pentru a se conecta la receptorul c-Met. Cercetătorii compară fenomenul cu o cheie ruginită care nu mai intră corect în încuietoare.

Proteina nu dispare neapărat din organism. Ea continuă să existe, dar nu mai funcționează la fel de bine. Această degradare poate contribui la slăbirea mușchilor, acumularea de grăsime în țesut și apariția fenomenului numit sarcopenie.

Compusul care a creat un „Super HGF”

Echipa coordonată de profesorul Ryuichi Tatsumi a analizat două substanțe pe bază de sulf. Este vorba despre trisulfura de glutation, GSSSG, și trisulfura de acid lipoic, LASSS. Ambele fac parte din familia trisulfurilor și conțin trei atomi de sulf legați consecutiv.

Vezi și:

ADN-ul circular ascunde o vulnerabilitate a celulelor canceroase. Descoperirea care ar putea deschide o nouă cale pentru tratamente

Retina adultă s-ar putea repara singură. O terapie genetică a refăcut conexiuni nervoase considerate pierdute definitiv

La început, ambele substanțe au redus nitrarea proteinei HGF. Totuși, activitatea receptorului nu a fost restabilită complet. Cercetătorii au crescut apoi concentrația trisulfurilor folosite în experimente. Rezultatul obținut cu LASSS a fost neașteptat.

În anumite condiții, afinitatea HGF pentru receptorul c-Met a crescut de peste două ori față de cea a proteinei netratate. În același timp, aceasta a devenit mai rezistentă la modificările provocate de nitrare. GSSSG nu a produs același efect.

Cercetătorii cred că LASSS nu acționează doar ca antioxidant. Molecula s-ar putea conecta direct la HGF și i-ar putea modifica subtil structura. Forma rezultată a fost numită informal „Super HGF”, deoarece se leagă mai puternic de receptor și își păstrează mai bine funcția.

Rezultate promițătoare, dar tratamentul este încă departe

Pentru a verifica efectul într-un organism viu, cercetătorii au folosit șoareci cu atrofie musculară provocată prin suspendarea cozii. Acest model limitează folosirea anumitor mușchi și imită parțial efectele repausului prelungit sau ale imobilizării.

Șoarecii tratați anterior cu LASSS au prezentat un nivel mai redus de nitrare musculară decât animalele care nu au primit substanța. Din nou, GSSSG nu a oferit aceeași protecție. Rezultatul sugerează că efectul LASSS nu apare doar în eprubetă.

Următorul pas va fi testarea compusului pe animale îmbătrânite natural. Cercetătorii trebuie să stabilească dozele sigure, durata efectului și eventualele reacții adverse. Abia după aceste etape pot fi luate în calcul studiile clinice pe oameni.

Descoperirea ar putea deveni relevantă pentru îmbătrânirea sănătoasă, recuperarea după spitalizări și menținerea independenței persoanelor în vârstă. Autorii cred că mecanismul ar putea fi util și pentru animalele de companie, inclusiv câini și pisici.

Până la apariția unui posibil tratament, mișcarea rămâne una dintre principalele metode prin care poate fi încetinită pierderea forței. Chiar și exercițiile rapide, realizate constant, pot susține funcția musculară. LASSS este, pentru moment, o perspectivă promițătoare, nu o soluție confirmată pentru oameni.

„Baywatch” revine în 2027 cu o nouă generație de salvamari. Cine îi înlocuiește pe Pamela Anderson și David Hasselhoff VIDEO