Descoperire de proporții în lumea artei: 20 de lucrări atribuite lui Michelangelo schimbă istoria ultimilor săi ani

Anul în curs aduce una dintre cele mai surprinzătoare vești din lumea artei: douăzeci de lucrări considerate până de curând incerte sau marginale au fost atribuite oficial lui Michelangelo.

Informația vine în urma unui studiu amplu care redeschide discuția despre ultimele momente din viața artistului și despre moștenirea pe care acesta ar fi încercat să o protejeze, scrie ANSA.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra finalului existenței creatorului Capelei Sixtine și ridică întrebări esențiale despre ce s-a întâmplat, de fapt, cu numeroasele sale schițe, desene și planșe despre care istoricii credeau că au fost distruse.

Studiul care pune sub semnul întrebării legenda distrugerii schițelor

Cercetarea îi aparține Valentinei Salerno, cercetătoare independentă din Roma, care a analizat zeci de documente provenite din arhive italiene și internaționale.

Vezi și:

Alertă meteo de furtuni în București și alte 12 județe până la ora 23:00. Sunt așteptate vijelii, grindină și ploi torențiale

În lucrarea sa, „Michelangelo Gli ultimi giorni”, aceasta a încercat să reconstruiască perioada finală din viața artistului, comparând corespondență, acte notariale și mărturii indirecte.

Timp de secole, s-a presupus că Michelangelo și-ar fi distrus o parte considerabilă din lucrări înainte de moarte, pentru a evita ca publicul să-i vadă procesul de creație sau eventualele imperfecțiuni. Noua analiză sugerează însă un scenariu diferit: operele nu ar fi fost eliminate, ci ascunse.

Un document identificat de cercetătoare face referire la existența unei încăperi speciale în care ar fi fost depozitate obiecte de mare valoare artistică.

Vezi și:

Plimbarea care a scos la lumină o avere medievală: peste 2.150 de monede, ascunse timp de 900 de ani

Cum se formează aurul, de fapt: mister nuclear vechi de 20 de ani, în sfârșit explicat

Potrivit descrierii, accesul se făcea printr-un mecanism complex, ce presupunea utilizarea mai multor chei. Camera ar fi fost însă găsită goală în urmă cu peste patru secole, iar urmele lucrărilor s-au pierdut în timp.

Această ipoteză a declanșat un nou val de reevaluări în rândul experților. Lucrări care până acum erau privite cu rezervă pot fi analizate dintr-o perspectivă diferită, având în vedere posibilitatea ca ele să provină din acel fond „protejat” de cercul apropiat al artistului.

Despre implicarea Vaticanului și care sunt semnalele din piața de artă

Demersul Valentinei Salerno nu a rămas izolat. Studiul a beneficiat de sprijinul unor instituții religioase și academice, iar cazul a ajuns inclusiv în atenția unor reprezentanți de rang înalt ai Bisericii Catolice.

A fost constituit un comitet științific format din specialiști afiliați unor muzee importante la nivel internațional, care au analizat noile atribuiri.

Faptul că discuțiile au continuat chiar și în perioade sensibile din punct de vedere instituțional arată importanța culturală a subiectului.

Redescoperirea unor posibile lucrări autentice semnate de Michelangelo nu înseamnă doar o ajustare a catalogului său, ci și o reevaluare a etapelor finale din creația sa.

Un indiciu suplimentar că această direcție de cercetare câștigă teren a apărut recent pe piața de artă. O schiță atribuită maestrului, reprezentând un studiu pentru piciorul Sibilei Libiene, a fost vândută la o licitație organizată de Christie’s la Londra.

Specialiștii casei de licitații au urmat, potrivit relatărilor din presa italiană, o linie de atribuire similară celei propuse în studiu.

Pentru cercetătoare, momentul a fost unul ambivalent: confirmarea indirectă a teoriei sale a fost însoțită de regretul că descoperirea a ajuns pe piață înainte ca întreaga poveste să fie pe deplin clarificată.