De ce kilometrul 10 nu este întotdeauna la 10 kilometri de centrul orașului. De unde începe numărătoarea unui drum

Bornele kilometrice ne spun unde ne aflăm pe un anumit drum, dar cifra de pe ele nu reprezintă neapărat distanța până la centrul celui mai apropiat oraș. Fiecare traseu are o origine de la care începe propria numărătoare.

Ce înseamnă, de fapt, „km 10”

Când un accident este anunțat pe DN1, la kilometrul 28, sau când lucrările sunt programate pe un sector cuprins între km 50 și km 55, cifrele indică poziția pe traseul oficial al drumului. Cu alte cuvinte, „km 10” înseamnă că acel punct se află în zona kilometrului 10 calculat de la originea drumului respectiv. Nu înseamnă automat că șoferul se află la 10 kilometri de centrul localității prin care trece.

În documentațiile tehnice, poziția poate fi indicată mult mai precis. „km 10+350”, de exemplu, înseamnă kilometrul 10 plus încă 350 de metri.

Acest sistem permite autorităților să identifice foarte exact un pod, o intersecție, un accident sau locul unde trebuie executată o lucrare.

Vezi și:

Întrebarea la care să nu răspunzi în grabă când ești oprit de Poliție în trafic. Ce recomandă un avocat șoferilor

De unde începe numărătoarea

Originea depinde de drumul despre care vorbim. Un document tehnic recent al DRDP Constanța explică faptul că, pentru un drum care derivă din altul, kilometrul 0 este considerat la intersecția axelor celor două trasee.

Să presupunem, într-un exemplu simplificat, că un drum secundar începe dintr-un drum național la kilometrul 70 al acestuia. În aceeași intersecție putem avea două valori complet diferite. Pe drumul principal suntem la km 70, în timp ce pe drumul care începe de acolo ne aflăm la km 0.

După ce parcurgem 10 kilometri pe noul drum, ajungem la kilometrul 10 al acestuia, chiar dacă suntem deja la zeci sau sute de kilometri față de punctul de origine al drumului principal.

Bucureștiul are celebrul Kilometru Zero

Un caz aparte și foarte cunoscut este Bucureștiul. Monumentul Kilometrul Zero se află în zona Bisericii Sfântul Gheorghe Nou și este asociat istoric cu măsurarea distanțelor pe principalele drumuri naționale care pornesc din Capitală.

De aici vine și situația aparent ciudată în care DN1 ajunge în zona Clujului la poziții kilometrice de peste 470 de kilometri. Documentațiile urbanistice ale municipiului Cluj-Napoca indică, de exemplu, DN1 la aproximativ km 470–481 pe diferite sectoare ale orașului.

Asta nu înseamnă că un indicator rutier obișnuit îți spune neapărat aceeași distanță până în centrul Bucureștiului. Poziția kilometrică și distanța afișată pentru o destinație sunt două lucruri diferite.

Variantele ocolitoare pot face lucrurile și mai ciudate

Situația devine interesantă atunci când apare un drum nou. Un oraș poate fi traversat istoric de un drum național, iar ulterior poate fi construită o centură care mută traficul în afara localității. Noul traseu poate avea propriile poziții kilometrice sau poate fi încadrat administrativ într-un anumit mod, astfel încât cifrele întâlnite de șofer să nu coincidă pur și simplu cu distanța pe care o vede în aplicația de navigație.

Există exemple foarte clare în documentațiile rutiere. Pentru o variantă analizată în Prahova, începutul era definit drept km 0+000 al variantei, dar același punct se afla la km 40+500 al DN1B. La celălalt capăt, varianta ajungea la km 7+466, în timp ce poziția pe DN1B era km 44+700. Practic, aceeași intersecție poate avea două „adrese kilometrice”, în funcție de drumul la care ne raportăm.

De ce GPS-ul poate arăta altă distanță

Mai există o explicație pentru confuzia șoferilor. Aplicația de navigație calculează traseul pe care îl vei parcurge până la destinația aleasă. Kilometrajul oficial al drumului urmărește însă traseul și originea administrativă a acelui drum.

Dacă GPS-ul te trimite pe o centură, pe o autostradă sau pe un drum de legătură, distanța parcursă poate fi diferită de cea pe care ai deduce-o uitându-te doar la bornele kilometrice.

Kilometrul este „adresa” unui loc de pe șosea

Cel mai simplu este să privim kilometrul unui drum ca pe o adresă. Dacă Poliția anunță un accident pe DN1 la km 100+200, autoritățile pot identifica sectorul fără să spună „la câțiva kilometri după localitatea X, lângă curba mare”.

De aceea, kilometrul 10 nu înseamnă neapărat că te afli la 10 kilometri de centrul unui oraș. Înseamnă că te afli la kilometrul 10 al drumului respectiv, calculat de la originea stabilită pentru acel traseu. Iar când un drum începe din altul, numărătoarea poate porni din nou de la zero.