Curtea Constituţională a amânat decizia legată de tăierea pensiilor speciale. Nou termen de judecată şi în cazul celor doi judecători CCR contestaţi. Update

Curtea Constituțională a României (CCR) este așteptată vineri, 16 ianuarie, să ia o decizie în cazul Legii privind pensiile de serviciu ale magistraților, după trei amânări succesive care au amplificat tensiunea în sistemul judiciar. Dosarul a ajuns pe masa CCR în urma unei obiecții de neconstituționalitate formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), care acuză Guvernul că, sub pretextul reformei, ar fi ajuns să „anuleze” de facto pensia de serviciu, un drept consolidat prin jurisprudență și considerat o garanție a independenței justiției.

Pensiile magistraților, din nou la CCR

Update vineri, ora 14:48. Curtea de Apel Bucureşti a amânat judecata pe cererile depuse de avocata AUR, Silvia Uscov, prin care se solicită suspendarea numirilor lui Mihai Busuioc şi Dacian Cosmin Dragoş la CCR.

Noul termen de judecată ar fi 30 ianuarie 2026, conform Știrile ProTV.

Update vineri, 16 februarie, ora 10:40. Curtea Constituțională a României (CCR) a amânat pentru 11 februarie pronunțarea în cazul obiecțiilor de neconstituționalitate a Legii privind pensiile de serviciu ale magistraților. Potrivit unei informări oficiale, judecătorii au decis întreruperea deliberărilor pentru o analiză mai aprofundată a problemelor din dosar. Măsura a fost luată și în contextul expertizei contabile extrajudiciare depuse de Înalta Curte de Casație și Justiție la 15 ianuarie. CCR a invocat prevederi legale specifice pentru justificarea amânării deciziei finale.

Horoscop zilnic 6 februarie 2026. Zodia care riscă să rămână fără partener, o a treia persoană intervine în relație

Zodiile pentru care relaţiile ajung la un alt nivel. Horoscopul iubirii pentru săptămâna 9-15 februarie 2026

„Având în vederea cererea de întrerupere a deliberărilor pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, precum şi a documentelor depuse de autorul sesizării în data de 15 ianuarie 2026 (expertiză contabilă extrajudiciară pro causa) şi a unor prevederi legale incidente (art.211 alin.(6) din Legea nr.303/2022), în temeiul dispoziţiilor art.57 şi art.58 alin.(3) din Legea nr.47/1992, Curtea Constituţională a decis amânarea pronunţării asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu pentru data de 11 februarie 2026”, informează CCR.

ŞTIREA INIŢIALĂ:

Ultima amânare a avut loc la finalul anului trecut, când cvorumul nu a putut fi întrunit. Patru judecători constituționali – Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc – au părăsit ședința de deliberare, invocând necesitatea unei amânări pentru obținerea unor clarificări suplimentare din partea Guvernului. Aceștia au susținut că este nevoie de un punct de vedere public care să lămurească dacă legea modifică pensia de serviciu sau, dimpotrivă, o abrogă efectiv. În plus, au solicitat completarea raportului judecătorului-raportor pentru fiecare critică de neconstituționalitate, cerere despre care au afirmat că a fost ignorată de conducerea Curții.

Președintele CCR, Simina Tănăsescu, a explicat public că întreruperea deliberărilor este permisă procedural, dar a subliniat că studiile de impact nu constituie, potrivit jurisprudenței constante a Curții, un criteriu de analiză a constituționalității.

„Studiile de impact nu sunt relevante în analiza noastră”, a precizat Tănăsescu, menționând că, deși pot fi utile în procesul legislativ, ele nu sunt decisive pentru controlul de constituționalitate.

Între timp, miza dosarului a crescut semnificativ după ce ICCJ a anunțat că va depune la CCR o expertiză independentă care confirmă acuzațiile instanței supreme. Potrivit documentului, legea contestată ar face ca pensia de serviciu să fie mai mică decât cea calculată pe contributivitate, ceea ce, în opinia magistraților, echivalează cu „anularea totală” a acestui drept.

Datele prezentate arată reduceri substanțiale: pentru magistrații de la judecătorii și parchetele aferente, pensia ar fi cu 36% mai mică decât cea pe contributivitate, la tribunale cu 35%, la curțile de apel cu 33%, iar pentru judecătorii ICCJ chiar cu 51%. „Nu mai este o reformă, ci o confiscare a drepturilor magistraților”, a transmis instanța supremă, avertizând că o astfel de situație nu are precedent într-un stat membru al Uniunii Europene.

Curtea de Apel decide dacă doi judecători vor fi suspendați

În paralel cu dezbaterea de fond, o altă controversă planează asupra ședinței de vineri. Tot atunci, Curtea de Apel București (CAB) este așteptată să se pronunțe asupra cererii de suspendare a actelor de numire a doi judecători CCR, Dacian Dragoș și Mihai Busuioc, formulată de avocata Silvia Uscov. Aceasta susține că cei doi nu ar îndeplini condiția legală de 18 ani vechime în specialitatea juridică. Deși o eventuală admitere a cererii ar putea crea un context delicat, fostul judecător CCR Tudorel Toader a declarat că activitatea Curții nu ar fi blocată: CCR poate funcționa cu minimum șase judecători și poate lua decizii cu votul a cinci dintre ei.

Legea contestată modifică substanțial regimul pensiilor de serviciu: crește treptat vârsta de pensionare până la 65 de ani, impune o vechime de cel puțin 35 de ani în muncă și stabilește un cuantum al pensiei de 55% din media veniturilor brute din ultimele 60 de luni, cu plafonarea la 70% din venitul net din ultima lună de activitate. Magistrații susțin însă că actul normativ este neclar, discriminatoriu față de alte categorii de beneficiari ai pensiilor de serviciu și contravine deciziilor anterioare ale CCR, precum și standardelor stabilite de CJUE și CEDO privind independența justiției.

În acest context tensionat, ședința de vineri este privită ca un moment decisiv. CCR trebuie să aleagă între validarea unei reforme prezentate de Guvern drept necesară și riscul de a confirma temerile magistraților că legea nu reformează, ci desființează, în esență, pensia de serviciu. Indiferent de verdict, decizia va avea un impact major asupra sistemului judiciar și asupra raportului dintre puterile statului.