Cupola de căldură înaintează spre România. Când vor fi temperaturi de peste 44 de grade în Europa de Est

Europa de Est și Peninsula Balcanică se pregătesc pentru una dintre cele mai intense perioade de caniculă din această vară, pe măsură ce o amplă cupolă de căldură avansează dinspre centrul continentului. Potrivit informațiilor publicate de Severe-Weather, aerul foarte cald și uscat venit din nordul Africii se deplasează spre România și țările vecine, iar în unele regiuni temperaturile ar putea depăși pragul de 40 de grade Celsius. Pe lângă valorile extreme din timpul zilei, meteorologii avertizează că nopțile vor rămâne tropicale, în timp ce seceta și riscul de incendii de vegetație vor continua să se accentueze.

Vestul României intră în zona celor mai ridicate temperaturi

Pe măsură ce sistemul de presiune ridicată se mută spre est și sud-est, nucleul aerului fierbinte ajunge deasupra Croației, Serbiei, României și Ucrainei. Cele mai afectate zone din România sunt prognozate să fie regiunile vestice și sud-vestice, unde aerul foarte cald pătrunde dinspre Ungaria și Serbia.

În Câmpia Panonică, întinsă între Ungaria, Croația, Serbia și vestul României, temperaturile ar putea ajunge în jurul valorii de 43 de grade Celsius. Totodată, în vestul României sunt posibile maxime cuprinse între 40 și 42 de grade, în timp ce alte regiuni din Europa Centrală și de Est vor înregistra, la rândul lor, temperaturi apropiate sau chiar peste pragul de 40 de grade.

Potrivit prognozei, miercuri căldura extremă se extinde spre Croația, nordul Serbiei și vestul României. Joi este estimată drept cea mai fierbinte zi pentru nordul Peninsulei Balcanice și o mare parte din Europa de Est, iar vineri valul de căldură continuă să avanseze spre estul continentului, vestul Rusiei și sudul Balcanilor, inclusiv Bulgaria și Grecia.

Vezi și:

La ce temperatură să setezi apa din calorifere în octombrie. Centrala nu trebuie să funcționeze ca în mijlocul iernii

Ce este cupola de căldură și de ce produce temperaturi extreme

Meteorologii explică faptul că fenomenul este asociat cu un blocaj atmosferic de tip Omega, care împiedică deplasarea rapidă a maselor de aer și favorizează acumularea căldurii deasupra continentului.

Așa-numita cupolă de căldură apare atunci când o zonă extinsă de presiune atmosferică ridicată rămâne aproape nemișcată deasupra unei regiuni pentru mai multe zile sau chiar săptămâni.

Specialiștii compară acest fenomen cu un capac așezat peste o oală. Aerul cald rămâne blocat dedesubt, iar curenții descendenți îl comprimă și îl încălzesc suplimentar în apropierea solului. În același timp, sistemul de presiune ridicată reduce formarea norilor și a precipitațiilor.

Vezi și:

Cum va fi vremea în weekend. Zonele în care temperaturile scad brusc, unde se menţine canicula

Până la 41 de grade în România. Noile prognoze schimbă scenariul meteo pentru finalul săptămânii

În lipsa ploilor, solul se usucă tot mai mult, vegetația pierde rapid umiditate, iar energia solară este folosită într-o măsură tot mai mare pentru încălzirea suprafeței și nu pentru evaporarea apei. Astfel se formează un cerc vicios care întreține și intensifică valul de căldură.

Nopțile tropicale și efectele temperaturilor extreme

Canicula nu se va resimți doar în timpul zilei. În marile orașe și în regiunile joase, temperaturile minime ar putea rămâne între 22 și 26 de grade Celsius, ceea ce înseamnă nopți tropicale.

Aceste valori ridicate din timpul nopții împiedică organismul să se refacă după căldura acumulată în timpul zilei și cresc riscurile pentru persoanele în vârstă, copii, bolnavii cronici și cei care lucrează în aer liber.

Expunerea îndelungată la temperaturi foarte ridicate poate provoca deshidratare, amețeli, epuizare termică și, în situațiile grave, insolație. Atunci când căldura este însoțită de umiditate ridicată, organismul elimină mai greu excesul de căldură prin transpirație, iar temperatura resimțită poate deveni mult mai mare decât cea indicată de termometre.

Potrivit informațiilor prezentate, la aproximativ 35 de grade Celsius, în condiții de umiditate foarte ridicată, temperatura resimțită se poate apropia de 50 de grade.

Seceta și incendiile de vegetație rămân motive de îngrijorare

Pe lângă temperaturile extreme, aerul uscat și lipsa precipitațiilor creează condiții favorabile pentru izbucnirea și propagarea rapidă a incendiilor de vegetație.

Riscul ridicat se deplasează treptat din vestul continentului către Italia, Grecia, Europa Centrală și Balcani. Centrul pentru coordonarea răspunsului la situații de urgență al Uniunii Europene a avertizat că pericolul de incendii este în creștere în aceste regiuni la începutul lunii august.

Seceta afectează și agricultura, prin reducerea recoltelor, uscarea pășunilor și creșterea necesarului de irigații într-o perioadă în care debitele râurilor sunt deja foarte scăzute.

În același timp, nivelurile reduse ale Dunării în România, Ungaria și Serbia influențează navigația, activitatea hidrocentralelor și răcirea centralelor nucleare.

Consumul de energie crește pe fondul caniculei

Valul de căldură pune presiune și asupra sistemelor energetice. Temperaturile foarte ridicate determină o creștere accentuată a consumului de electricitate, în special în intervalele de după-amiază și seară, când aparatele de aer condiționat sunt utilizate intens.

În paralel, seceta reduce producția hidrocentralelor și poate afecta unitățile energetice care folosesc apa râurilor pentru răcire. Combinația dintre cererea ridicată de energie și diminuarea producției pune o presiune suplimentară asupra rețelelor electrice și poate crește necesarul de importuri de energie.

Prognozele pe termen mediu indică și posibilitatea formării unei noi zone persistente de presiune ridicată deasupra sud-vestului, vestului și centrului Europei în cursul săptămânii viitoare. Deocamdată, poziția și intensitatea acesteia rămân incerte, deoarece estimările vizează un interval de aproximativ zece zile.

Dacă acest scenariu se va confirma, un nou val de căldură ar putea afecta Portugalia, Spania și Franța, extinzându-se ulterior spre Alpi și posibil spre Insulele Britanice. În ceea ce privește actuala cupolă de căldură din Europa de Est și Balcani, aceasta este așteptată să slăbească spre sfârșitul săptămânii, însă temperaturile vor rămâne foarte ridicate în numeroase regiuni, iar efectele secetei vor continua.

La ce temperatură să setezi apa din calorifere în octombrie. Centrala nu trebuie să funcționeze ca în mijlocul iernii