Cum va fi vremea în weekend. Zonele în care temperaturile scad brusc, unde se menţine canicula
Tot mai mulți români așteaptă cu nerăbdare schimbările din atmosferă, după ce ultimele zile au adus temperaturi sufocante și recorduri greu de suportat. Masa de aer rece din nordul Europei a început deja să pătrundă pe teritoriul țării noastre, însă mecanismul este diferit față de luna trecută, oferindu-ne mai degrabă o ușoară răcorire decât o scădere bruscă a valorilor termice la nivel național. În timp ce pragul extrem de caniculă dispare pentru câteva zile, instabilitatea atmosferică și fenomenele extreme continuă să creeze provocări în majoritatea regiunilor.
Schimbări majore de temperatură și fenomene instabile la sfârșitul săptămânii
Centrul de presiune ridicată care străbate nordul continentului direcționează aerul rece din zona Mării Nordului spre regiunea Balcanilor. Deși masa polară nu mai vine direct din centrul zonei polare, efectele sale se vor simți treptat pe parcursul celor trei zile de sfârșit de săptămână.
Temperaturile maxime vor tinde să se stabilizeze în jurul valorii de 30 de grade Celsius în cele mai multe zone, oferind un răgaz scurt până duminică. Spre deosebire de episoadele anterioare, procesul de răcorire va fi perceput mai lent din cauza căldurii acumulate recent în clădiri și la sol.
România a trecut recent prin zile extrem de fierbinți, cu valori de 35-40 de grade Celsius, iar vestul țării a consemnat chiar maxima acestei veri. La Săcuieni, în nord-vest, s-au înregistrat 41,2 grade Celsius, depășind vechiul record de 40,8 grade stabilite la finele lunii iunie.
Singura zonă unde se va resimți o răcire veritabilă este Moldova, deoarece acolo masele de aer polar vor pătrunde și la nivelul solului. În această regiune, valorile termice vor coborî clar sub pragul de 30 de grade, ajungând la maxime cuprinse între 25 și 27 de grade Celsius.
Prognoza detaliată pe zile: Vineri, Sâmbătă și Duminică
Ieșirea din intervalul de caniculă debutează vineri, când prezența aerului rece la altitudine menține riscul de furtuni în mai multe regiuni. În vestul țării se vor înregistra 30-31 de grade, în timp ce Transilvania va experimenta o scădere mai accentuată, până la 23-24 de grade după-amiaza.
Zonele din nordul Moldovei vor consemna tot 23 de grade Celsius vineri, pe când sudul regiunii va rămâne la pragul de 29-30 de grade. În Câmpia Română, mediul urban și construcțiile vor elibera greu căldura înmagazinată, menținând o senzație de disconfort termic, deși canicula dispare din tablou.
Sâmbătă aduce o ușoară creștere a valorilor în Câmpia de Vest, unde termometrele vor indica 32-33 de grade Celsius. În paralel, Depresiunea Transilvaniei rămâne dominată de o vreme instabilă, cu maxime ce nu vor trece de 23-24 de grade.
Temperaturile vor începe să scadă sâmbătă și în Muntenia sau Oltenia, ajungând la valori cuprinse între 28 și 31 de grade Celsius. Pe măsură ce aerul polar înaintează în Moldova, doar sudul extrem va mai atinge 30-31 de grade, ploile fiind prezente local.
Duminică se anunță o zi de vară caldă și stabilă în majoritatea regiunilor, cu o circulație predominantă dinspre nord. Maximele vor atinge 32-33 de grade în vest, 29-31 de grade în sud, 28 de grade pe litoral și 26-28 de grade în Moldova.
Ploi, furtuni și barierele impuse de secetă
Precipitațiile rămân concentrate mai ales în Transilvania și Moldova, dar pot să apară izolat și în regiunile sudice sau vestice. Instabilitatea de vară aduce însă furtuni pe arii restrânse, care sunt greu de anticipat din cauza dimensiunilor reduse ale celulelor convective.
O celulă a modelului matematic european acoperă o suprafață de 64 de km pătrați, pe când cel american calculează pe o suprafață de 400 de km pătrați. Din acest motiv, estimările pot diferi semnificativ între modelele de prognoză folosite de meteorologi.
În plus, seceta severă din majoritatea județelor îngreunează avansul furtunilor și formarea ploilor consistente. Aerul uscat care se ridică de la sol perturbă structura furtunilor, făcând ca într-o localitate să plouă torențial, iar în alta vecină să fie senin.
Amenințarea unui nou dom de căldură peste Europa
Prognozele pe termen mediu arată formarea unui dom de căldură impresionant deasupra Europei de Vest, începând cu data de 9 august. Acesta este prognozat să atingă punctul maxim de intensitate între 11 și 14 august, extinzându-se ulterior spre Europa Centrală și spre nord.
Mecanismul este susținut de un blocaj atmosferic de tip Omega, ce oprește deplasarea maselor de aer și blochează căldura. Aerul uscat și fierbinte din nordul Africii înaintează spre Italia, Ungaria, Croația, Serbia și România.
Acest val puternic afectează deja sud-estul continentului, unde temperaturile apropiate de 40 de grade și nivelul foarte scăzut al Dunării creează probleme majore în transportul fluvial și producția de energie. Nopțile vor deveni extrem de calde, cu minime de 22-26 de grade în marile orașe.
Spania, Portugalia și Franța vor înregistra cele mai ridicate valori, cuprinse între 38 și 42 de grade Celsius. Chiar și Marea Britanie va resimți temperaturi neobișnuite de 32-37 de grade, în timp ce Germania, Polonia, Austria, Ungaria și vestul României vor ajunge la 33-38 de grade.
Ce este domul de căldură și cum agravează seceta
Domul de căldură se creează atunci când un sistem de presiune ridicată rămâne blocat deasupra unei regiuni pentru o perioadă lungă. El funcționează ca un capac, comprimând și încălzind aerul din apropierea solului.
Plafonul de presiune împiedică formarea norilor, accentuând uscarea solului și a vegetației. În lipsa apei care să se evapore, radiația solară este folosită integral pentru încălzirea suprafeței terestre.
Această dinamică creează un cerc vicios ce sporește riscul de incendii de vegetație și afectează grav agricultura prin reducerea recoltelor. Vânturile uscate accelerează pierderea apei, într-o perioadă în care debitele râurilor sunt deja extrem de reduse.