Cum trăiesc vârstnicii din România: mai puține vacanțe, mai mult sprijin financiar pentru copii și nepoți STUDIU

Un studiu recent pune oglinda în fața societății noastre și ne arată un tablou pe cât de emoționant, pe atât de îngrijorător: seniorii noștri sunt campioni la generozitate, dar ocupă ultimele locuri la capitolul „bucuria de a trăi”. În timp ce în alte colțuri ale continentului pensionarea este privită ca un nou început, pentru români, această etapă vine la pachet cu grija facturilor și cu un sentiment acut de inutilitate, relatează Pro TV.

Mulți vârstnici aleg să plătească facturile copiilor sau nepoților

Datele studiului sunt de-a dreptul impresionante când vine vorba de sprijinul financiar în familie. Se pare că 83% dintre vârstnicii români aleg să plătească, fie și ocazional, facturile copiilor sau nepoților lor. Această cifră îi plasează pe români pe primul loc în topul generozității din cele 10 țări analizate.

Din păcate, acest sprijin financiar masiv nu vine la pachet cu o împlinire sufletească pe măsură. În ciuda banilor oferiți, majoritatea bunicilor simt că relația dintre generația lor și tineri nu este una bună. Mai mult, un procent dureros de 45% dintre aceștia se consideră o povară pentru cei dragi, semn că ajutorul oferit este mai degrabă un ultim efort de a se simți utili într-o lume care pare să îi ignore.

Diferențele de vârstă dintre bunicii din România și restul Europei

O diferență culturală majoră observată în analiză este percepția asupra momentului în care începe declinul. În România, opinia publică tinde să creadă că bătrânețea începe la pragul de 57 de ani. Prin contrast, italienii se consideră seniori abia la 67 de ani, fix în momentul în care ating vârsta oficială de pensionare.

Vezi și:

Ce se întâmplă cu elevii care nu susţin simularea Evaluării Naţionale luni şi marţi. Anunţul făcut de Ministerul Educaţiei

Imagini dureroase de la priveghiul lui Mugurel Vrabete. Membrii trupei Holograf, marii absenţi de la tristul eveniment

Această percepție timpurie a bătrâneții are efecte directe asupra sănătății. Statisticile Eurostat sunt nemiloase: după vârsta de 65 de ani, un român mai poate spera la doar 4 ani de viață sănătoasă. Comparația cu alte state este izbitoare:

• Suedia: 14 ani de viață sănătoasă după 65 de ani;
• Germania: 12 ani de viață sănătoasă.

La noi, bătrânețea este marcată de o mobilitate redusă și de un consum extrem de scăzut. Banii sunt drămuiți cu sfințenie, iar activitățile recreative, cultura, restaurantele sau îngrijirea personală lipsesc aproape complet din bugetul lunar al pensionarului de rând.

De ce aleg să nu cheltuie banii pe călătorii

Absența dorinței de a călători are rădăcini adânci în educația primită în deceniile trecute. Alexandru Bratu, directorul Centrului pentru Persoane Vârstnice Brașov, explică acest fenomen:

”N-au fost învățați din punct de vedere social. Existau niște restricții. Există ideea să plec din țară să văd Burj Khalifa. Sau piramidele. Sau Big Ben? Nu!”.

Această barieră psihologică îi ține pe mulți seniori departe de excursiile pe care și le-ar putea, teoretic, permite.

Totuși, există și excepții care ne dau speranță. Elena Ghenoiu, o fostă profesoară de 64 de ani, demonstrează că se poate și altfel. Ea a ales să își folosească economiile de o viață pentru a călători, se îmbracă modern și este o prezență constantă la spectacole, sfidând stereotipul bătrânului captiv în propria locuință.

Un viitor sub semnul îmbătrânirii

Pe măsură ce populația întregii Europe îmbătrânește, autorii raportului avertizează că starea de bine a celor de vârsta a treia trebuie să devină o prioritate guvernamentală. Într-o țară în care numărul seniorilor este în continuă creștere, transformarea bătrâneții dintr-o perioadă de sacrificiu într-una de recreere rămâne una dintre cele mai mari provocări sociale ale României moderne.

Cafeaua de dimineață, cartofii copți și microbiomul: cinci descoperiri care schimbă regulile alimentației. Ce spun cercetătorii