Cum te pot ajuta relațiile sociale să trăiești mai mult și ce spune neuroștiința despre prietenie și sănătate

Într-o epocă în care comunicarea digitală a devenit normă, iar izolarea socială este adesea prezentată ca o alegere legitimă sau chiar dezirabilă, neuroștiința vine cu un mesaj incomod: lipsa conexiunilor umane ne afectează direct sănătatea și șansele de supraviețuire.

Potrivit cercetătorului Ben Rein, specialist în neuroștiințe și autor al volumului Why Brains Need Friends, interacțiunea socială nu este un moft emoțional, ci o necesitate biologică, scrie The Guardian.

Rein, care îmbină cercetarea academică cu activitatea de popularizare științifică, susține că trăim într-o „lume post-interacțiune”, în care oamenii sunt tot mai singuri, deși aparent mai conectați ca oricând.

Datele adunate în ultimii ani indică o corelație clară între izolarea socială și riscuri crescute de boli grave, recuperări mai lente și mortalitate mai mare.

Horoscop marți, 3 februarie 2026. Zi dificilă pentru două zodii, pot pierde o sumă importantă de bani

Cele trei zodii cu noroc la bani în săptămâna 2-8 februarie 2026. Vin câştiguri din multe direcţii

Cum afectează izolarea socială corpul și creierul

Unul dintre cele mai convingătoare exemple invocate de Rein provine din experimente realizate pe animale. În studii controlate, șoarecii care au suferit accidente vasculare cerebrale identice au avut evoluții radical diferite în funcție de contextul social.

Cei ținuți izolați au prezentat leziuni cerebrale mai severe, o rată de recuperare mai scăzută și o mortalitate semnificativ mai mare decât cei care au rămas în grup.

Explicația nu ține de voință sau moral, ci de biologie. Izolarea declanșează un răspuns de stres profund, determinând organismul să se comporte ca și cum ar fi în pericol constant.

Nivelurile de cortizol cresc, iar pe termen lung acest mecanism își pierde eficiența, favorizând inflamația cronică. Aceasta, la rândul ei, afectează organele interne și capacitatea corpului de a se reface după traumatisme sau boli.

Fenomenul nu este limitat la animale. Studiile citate de Rein arată că persoanele cu relații sociale slabe au un risc cu aproximativ 50% mai mare de deces pe termen mediu, comparativ cu cele bine integrate social.

În cazul pacienților care au suferit un accident vascular cerebral sau un infarct, sprijinul emoțional și prezența constantă a altor oameni sunt asociate cu recuperări mai bune și rate de supraviețuire mai mari.

De ce are efecte terapeutice conexiunea umană

La polul opus izolării se află contactul social, care activează mecanisme chimice benefice în creier. Interacțiunile directe stimulează eliberarea de oxitocină, un hormon esențial pentru atașament și încredere.

Oxitocina reduce stresul, are efect antiinflamator și contribuie la procesele de vindecare. Nu întâmplător, persoanele căsătorite sau cele care trăiesc alături de alți oameni au, statistic, rate mai bune de supraviețuire în cazul unor boli grave, inclusiv cancer.

Pe lângă oxitocină, relațiile sociale activează simultan dopamina și serotonina, doi neurotransmițători esențiali pentru stare de bine și motivație.

Creierul uman a evoluat pentru a recompensa apropierea de ceilalți, tocmai pentru că aceasta a fost, timp de mii de ani, o condiție de supraviețuire.

Cu toate acestea, oamenii tind să subestimeze beneficiile sociale. Psihologia arată că anticipăm greșit interacțiunile: credem că vor fi stânjenitoare, obositoare sau lipsite de satisfacție, când, în realitate, ele sunt aproape întotdeauna mai plăcute decât ne așteptăm.

Acest decalaj perceptiv, combinat cu anxietatea socială și cu substitutul oferit de mediul online, contribuie la retragerea progresivă din viața socială reală.

Rein atrage atenția că interacțiunile digitale nu pot înlocui complet contactul față în față. Lipsa expresiilor faciale, a limbajului corporal și a tonului vocii privează creierul de semnale esențiale pentru empatie și înțelegere emoțională, ceea ce explică parțial tensiunile și ostilitatea din mediul online.

Soluția propusă nu este una radicală, ci pragmatică: prioritizarea interacțiunilor reale sau, atunci când nu sunt posibile, „upgradarea” celor existente.

Un apel video este mai benefic decât un mesaj, iar o întâlnire în persoană are un impact incomparabil mai mare. Din perspectiva neuroștiinței, prietenia și conexiunea nu sunt doar ingrediente ale unei vieți fericite, ci factori esențiali pentru o viață mai lungă și mai sănătoasă.