Cum se schimbă etichetele produselor din UE. Accentul nu va mai fi pus pe țara de origine

Uniunea Europeană pregătește modificări importante privind modul în care vor fi încadrate și etichetate anumite produse în cadrul pieței comunitare. În locul conceptului „Fabricat în Europa”, discutat în proiectul Legii privind accelerarea industriei, statele membre analizează o formulă diferită, care pune accent pe regulile comerciale și pe condițiile de acces pe piață, nu pe țara de origine.

O nouă etichetă este analizată de statele membre ale Uniunii Europene

Statele membre ale Uniunii Europene încearcă să ajungă la un compromis privind una dintre cele mai discutate prevederi din Legea privind accelerarea industriei (Industrial Accelerator Act – IAA). Potrivit Politico, cea mai recentă variantă propusă de Consiliul Uniunii Europene renunță la eticheta „Fabricat în Europa” („Made in Europe”) și introduce un nou concept.

Noua formulă poartă denumirea de „origine din țară parteneră” („Partner origin”). Aceasta ar urma să stabilească situațiile în care produsele provenite din state din afara Uniunii Europene pot beneficia de același tratament ca produsele europene în cadrul achizițiilor publice și al schemelor de sprijin.

Propunerea a fost prezentată săptămâna trecută de președinția rotativă irlandeză a Consiliului Uniunii Europene și reprezintă cea mai recentă variantă de compromis aflată în discuție.

Vezi și:

Pensia anticipată pentru femei în 2026. Ce acte trebuie depuse și când sunt necesare certificatele de naștere ale copiilor

Criteriile nu vor mai depinde doar de existența unui acord comercial

Noua abordare schimbă modul în care sunt analizate produsele provenite din țări terțe. În loc ca toate statele care au acorduri de liber schimb cu Uniunea Europeană să beneficieze automat de același statut, propunerea introduce criterii mai precise.

Documentul face diferența între produsele care intră sub incidența Acordului Organizației Mondiale a Comerțului privind Achizițiile Publice (GPA) și cele acoperite de acordurile bilaterale de liber schimb sau de uniune vamală încheiate de Uniunea Europeană.

În acest context, eligibilitatea unui produs nu ar mai depinde exclusiv de existența unui acord comercial. Potrivit propunerii, vor conta angajamentele concrete asumate de Uniunea Europeană în domeniul achizițiilor publice pentru produsul respectiv.

Totodată, varianta de compromis prevede utilizarea unor acte de punere în aplicare, în locul actelor delegate. Astfel, statele membre ar avea un rol formal în procesul prin care se decide includerea sau excluderea unor țări terțe.

Aceste decizii ar urma să țină cont de existența unui tratament reciproc pentru produsele europene, dar și de aspecte legate de dependențele strategice și de securitatea aprovizionării.

Protejarea industriei europene rămâne obiectivul principal

Legea privind accelerarea industriei are ca obiectiv protejarea sectoarelor considerate strategice pentru economia europeană. Printre acestea se numără industriile mari consumatoare de energie, tehnologiile cu emisii nete zero și industria auto, în contextul concurenței externe considerate neloiale.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și-a exprimat intenția ca regulamentul să fie adoptat până la sfârșitul acestui an. Totuși, calendarul inițial pare tot mai greu de respectat.

Potrivit Politico, proiectul Comisiei Europene a fost prezentat abia în luna martie, după mai multe revizuiri. Între timp, statele membre continuă să opereze modificări prin intermediul Consiliului Uniunii Europene, iar Parlamentul European nu este așteptat să își finalizeze poziția înainte de luna septembrie.

În aceste condiții, procesul legislativ continuă, iar forma finală a regulamentului va depinde de negocierile dintre instituțiile europene și statele membre.

Domul de căldură revine peste Europa la final de septembrie. Ce temperaturi sunt așteptate în România