Cum s-a schimbat producția de energie a României în ultimii șase ani. Ce termocentrale pe cărbune s-au închis și ce proiecte au fost promise în loc

În ultimii șase ani, sistemul energetic al României a trecut prin una dintre cele mai ample transformări din ultimele decenii. Mai multe termocentrale pe cărbune și grupuri energetice au fost retrase din exploatare, în cadrul procesului de decarbonizare și al angajamentelor asumate de România pentru reducerea emisiilor de carbon. În paralel, autoritățile și companiile din domeniu au anunțat investiții în noi capacități de producție, bazate în principal pe gaze naturale și energie regenerabilă.

Schimbările au loc într-o perioadă în care consumul de energie crește în timpul valurilor de caniculă, iar producția hidro este afectată de secetă. În acest context, discuțiile despre echilibrul dintre capacitățile retrase și cele care urmează să intre în funcțiune au revenit în prim-plan.

Termocentralele pe cărbune care au fost închise în ultimii ani

Una dintre cele mai importante capacități scoase din exploatare a fost Termocentrala Mintia, cu o putere instalată de 1.285 MW. Centrala pe huilă și-a încetat activitatea în martie 2021, iar ulterior a fost vândută unui investitor privat. Pe amplasamentul acesteia este construită o nouă centrală pe gaze naturale, investiție estimată la aproximativ 1,3 miliarde de euro. Primele grupuri ar urma să intre în exploatare la finalul anului 2026, iar capacitatea totală proiectată este de aproximativ 1.700 MW.

Procesul de reducere a producției pe cărbune a continuat și la Complexul Energetic Oltenia. La sfârșitul anului 2022 au fost retrase din funcțiune Grupul 3 Turceni și Grupul 7 Rovinari, fiecare cu o capacitate de 330 MW. În 2023 au fost oprite și Grupul 7 Turceni, cu o putere de 330 MW, precum și Grupul 8 Ișalnița, de 315 MW.

Vezi și:

Pensia anticipată pentru femei în 2026. Ce acte trebuie depuse și când sunt necesare certificatele de naștere ale copiilor

În paralel, și alte capacități au fost reduse. La începutul anului 2026, CET Govora și-a diminuat capacitatea instalată de producție de energie electrică de la 200 MW la 100 MW, în cadrul procesului de decarbonizare.

Ce urmează să se închidă până în 2032

Calendarul asumat de România prevede continuarea retragerii treptate a producției de energie pe cărbune în următorii ani.

Potrivit planurilor aflate în vigoare, grupurile energetice Rovinari 4, Rovinari 5 și Turceni 5 ar urma să rămână în exploatare până în 2030. Alte grupuri, precum Rovinari 6 și Turceni 4, sunt programate să funcționeze într-un regim de rezervă pentru situații de urgență.

Vezi și:

Reactoarele de la Cernavodă ar putea rămâne oprite până la sfârșitul lunii. Ce se întâmplă cu energia României

De ce România nu poate păstra pentru seară tot curentul produs de panouri la prânz. Problema care apare după apus

În Valea Jiului este prevăzută închiderea minelor de huilă Lonea și Lupeni până la sfârșitul anului 2026. Termocentrala Paroșeni este programată pentru închidere până la finalul anului 2030, iar minele Livezeni și Vulcan ar urma să își înceteze activitatea cel târziu până la sfârșitul anului 2032.

Acest calendar face parte din strategia prin care România și-a asumat eliminarea treptată a producției de energie pe bază de lignit și huilă.

Ce proiecte au fost promise pentru înlocuirea capacităților retrase

Odată cu închiderea termocentralelor pe cărbune, au fost anunțate mai multe investiții menite să înlocuiască energia retrasă din sistem.

Cel mai important proiect este noua centrală de la Mintia, care va funcționa pe gaze naturale și va avea o capacitate mai mare decât fosta termocentrală pe cărbune.

La Complexul Energetic Oltenia, planul de restructurare prevede construirea unor grupuri pe gaze naturale și dezvoltarea mai multor parcuri fotovoltaice pe amplasamentele fostelor exploatări miniere.

Și la CET Govora este în construcție o nouă centrală în cogenerare, investiție estimată la aproximativ 140 de milioane de euro. Noua unitate ar urma să fie finalizată în 2027 și va avea o capacitate de aproximativ 52 MW electrici și 145 MW termici.

În paralel, autoritățile încearcă să deblocheze mai multe proiecte hidroenergetice începute în urmă cu ani de zile și care au fost întârziate din cauza litigiilor privind avizele de mediu. Reprezentanții statului susțin că finalizarea acestora ar putea contribui la creșterea producției interne de energie și la reducerea dependenței de importuri în perioadele cu consum ridicat.

Domul de căldură revine peste Europa la final de septembrie. Ce temperaturi sunt așteptate în România