Cum recunoști un fake news pe TikTok. Zvonul fals despre „ambulanța neagră” a provocat un atac violent în Cluj, declaraţiile medicilor: „Ne omora”

Un fake news distribuit de mii de ori pe TikTok a transformat o veche legendă urbană într-un pericol cât se poate de real. O ambulanță aflată în misiune în comuna Recea-Cristur, județul Cluj, a fost atacată cu bâte, topoare și pietre de mai multe persoane care au crezut zvonul potrivit căruia autospeciala ar fi una dintre așa-numitele „ambulanțe negre” care răpesc copii pentru a le fura organele.

În urma incidentului, șapte persoane, printre care și o femeie, au fost arestate preventiv pentru 30 de zile. Atacul arată cât de repede poate trece o informație falsă din mediul virtual în lumea reală și cât de grave pot deveni consecințele atunci când imaginile și afirmațiile de pe rețelele sociale sunt distribuite fără nicio verificare.

Zvonul fals s-a propagat pe TikTok

Potrivit informațiilor din anchetă, isteria a fost alimentată de un videoclip publicat pe TikTok și distribuit de mii de ori. În imagini apărea o ambulanță cu însemne specifice serviciilor de urgență, inclusiv numărul 112, peste care o voce susținea că aceasta ar fi „ambulanța neagră care fură copii”.

Mesajul a fost suficient pentru ca vechea legendă urbană să revină în actualitate. Mai mulți copii din zonă ar fi văzut asemenea informații pe rețelele sociale și și-au alertat părinții.

Vezi și:

Cum se spune corect „zacuscă” la plural. Forma care îi pune în dificultate pe mulți români

„A venit fugind acasă și a zis că ne fură copiii. Toți copiii au fost pe drum. Să le ia organele din ei”, a povestit mama unuia dintre suspecți.

Ceea ce a început ca un zvon online s-a transformat ulterior într-o acțiune violentă. Chiar inculpații le-ar fi spus anchetatorilor că au crezut că ambulanța atacată „fură copii”.

Ambulanța avea un pacient în interior

Echipajul fusese solicitat la un caz în Recea-Cristur. Pe drum, membrii acestuia au cerut unor tineri indicații pentru a găsi adresa pacientului. Ulterior, informația că prin zonă circulă presupusa „ambulanță neagră” s-a răspândit printre localnici. La întoarcere, când autospeciala transporta deja pacientul, mai multe persoane i-au blocat drumul.

„S-au dat toți jos din mașină cu pari, cu topoare. Ei au ajuns lângă ambulanță și au început să lovească mașina cu parii, cu topoarele”, a povestit medicul aflat în autospecială.

O piatră aruncată în parbriz a spart geamul, iar șoferul a fost rănit în zona ochilor. Cu toate acestea, a reușit să întoarcă autospeciala și să plece.

„De ne bloca față-spate, ne omora!”, a declarat medicul, conform Observatornews.ro.

Ambulanțierul Florin Cîmpean a povestit că a ajuns la Cluj cu vederea afectată. „A intrat în sala de operație cu mine de urgență și a pus aproximativ nouă fire pe cornee. Sunt oarecum cu vederea afectată. Ca prin ceață am venit până la Cluj”, a spus acesta.

O ambulanță scoasă din circuit înseamnă și pacienți care pot aștepta mai mult

Incidentul nu îi afectează numai pe membrii echipajului. Autospeciala atacată era una nouă și importantă pentru activitatea serviciului din Dej, iar scoaterea ei din circuit poate produce întârzieri în intervențiile la alte urgențe.

„Acei 12-13 pacienți critici o să aibă întârzieri sau o să fie transferați pe alte mașini. Vă dați seama că era vârful de lance acolo, în Dej”, a declarat Horia Simu, directorul Serviciului de Ambulanță Cluj.

Poliția a transmis categoric că povestea care a declanșat atacul nu are nicio bază reală.

„În România nu sunt și nu au fost înregistrate astfel de cazuri. Ambulanțele sunt folosite pentru a salva vieți. O informație poate provoca panică și teamă”, a transmis Iulian Timșa, purtătorul de cuvânt al IPJ Cluj.

„Ambulanța neagră” nu este un zvon nou în România

Teoria conspirației nu a apărut odată cu TikTok. Legenda are o istorie de câteva decenii în Europa de Est, unde a circulat în diferite forme încă din perioada comunistă. În variante mai vechi era vorba despre o mașină Volga neagră care răpea oameni, iar ulterior povestea a fost adaptată și transformată în mitul unei ambulanțe care răpește copii pentru trafic de organe.

„Este o teorie clasică a conspirației. Să știți că ea este mult mai răspândită decât credeți. Are perioade în care se manifestă, e ca o epidemie”, a explicat sociologul Dan Petre.

Nici în România nu este prima dată când zvonul produce incidente. Unul dintre cele mai cunoscute cazuri s-a petrecut în iulie 2018, când scriitoarea Doina Popescu-Brăila a fost înconjurată și agresată în zona Gării de Nord din București, după ce mai multe persoane au suspectat-o, fără dovezi, că ar răpi copii.

Diferența majoră față de vechile forme ale legendei este viteza cu care astfel de informații pot circula astăzi. Un zvon care în trecut se transmitea din gură în gură poate ajunge acum, prin TikTok sau alte platforme, la mii ori chiar milioane de utilizatori într-un timp foarte scurt.

De ce un clip viral nu este automat și adevărat

Cazul de la Cluj scoate în evidență unul dintre marile riscuri ale rețelelor sociale: popularitatea unei informații poate fi confundată cu veridicitatea ei. Numărul mare de vizualizări, distribuiri sau comentarii nu reprezintă o confirmare că informația este adevărată.

Riscul crește atunci când mesajul provoacă o emoție puternică, precum frica pentru siguranța copiilor. Utilizatorii pot distribui imediat avertismentul, din dorința de a-i proteja pe ceilalți, fără să verifice cine a publicat informația și dacă există vreo confirmare oficială.

Ministerul Afacerilor Interne a avertizat că unele informații false sunt însoțite inclusiv de fotografii sau videoclipuri realizate ori modificate cu ajutorul inteligenței artificiale. Instituția subliniază că în România nu a fost înregistrat niciun caz de ambulanță implicată în răpirea unor persoane.

Cum verifici dacă o informație de pe TikTok este adevărată

Înainte de a distribui un clip alarmant, primul lucru care trebuie verificat este sursa originală. Un cont anonim, o voce suprapusă peste imagini sau formulări precum „distribuie urgent înainte să fie șters” ar trebui să ridice semne de întrebare, nu să determine automat redistribuirea.

În cazul unor presupuse răpiri, atacuri sau amenințări publice, informația poate fi verificată pe paginile oficiale ale Poliției Române, Ministerului Afacerilor Interne, DSU sau ale altor instituții competente. De asemenea, trebuie căutat dacă informația este confirmată independent de mai multe publicații jurnalistice credibile.

Este importantă și verificarea datei și a locului în care au fost realizate imaginile. Videoclipuri vechi sau filmate în alte țări sunt frecvent republicate cu descrieri noi. În cazul imaginilor spectaculoase sau neverosimile trebuie luată în calcul și posibilitatea ca acestea să fi fost manipulate sau generate cu inteligență artificială.

Autoritățile avertizează asupra consecințelor dezinformării

Ministerul Sănătății a condamnat atacul și „agresiunile alimentate de speculații iresponsabile”, iar șeful DSU, Raed Arafat, a atras atenția asupra responsabilității platformelor pe care asemenea informații ajung să se viralizeze.

„Acest lucru este total inadmisibil. Noi, la nivelul ANCOM și la nivelul CNA, am ridicat aceste probleme și la unele situații s-au luat măsuri. Se pare că continuă să aibă impact minciunile”, a declarat Raed Arafat.

Cazul de la Cluj arată însă că problema fake news-urilor nu se oprește la ceea ce se întâmplă pe ecranul telefonului. În numai câțiva pași, o poveste falsă poate trece de la un videoclip viral la panică, apoi la mobilizarea unui grup și, în final, la violență. De această dată, ținta a fost chiar o ambulanță care transporta un pacient și oamenii a căror misiune era să salveze vieți.

Microplasticele nu sunt atât de „inerte” pe cât se credea. În contact cu apa pot genera molecule reactive cu potențial de a afecta celulele