Cum încearcă Danemarca să se desprindă de Silicon Valley: experimentul suveranității tehnologice europene

Danemarca a ajuns, aproape fără să-și propună explicit, în centrul uneia dintre cele mai ambițioase confruntări ale Europei cu marile companii tehnologice americane.

De la presă și educație până la infrastructura digitală a statului, autoritățile și actorii locali încearcă să reducă dependența de giganți precum Google, Meta sau Microsoft și să construiască alternative suverane, scrie Politico.

Această schimbare de direcție este cu atât mai vizibilă cu cât vine din partea uneia dintre cele mai digitalizate societăți din lume.

O țară care ani la rând a fost considerată un model de adopție rapidă a tehnologiei americane vorbește acum despre rezistență, control democratic și risc sistemic. Miza nu este doar economică, ci și politică: cine controlează infrastructura informațională a statului controlează, implicit, o parte din funcționarea democrației.

Presa daneză face front comun împotriva Big Tech

Cel mai vizibil semn al acestei revolte este poziția presei daneze față de marile platforme digitale. În timp ce publicații din alte țări europene au acceptat acorduri individuale cu Google sau Meta pentru a-și menține vizibilitatea online, editorii din Danemarca au ales o strategie colectivă.

Aproape întreaga industrie media s-a reunit într-o organizație comună, refuzând negocierile separate și cerând o remunerație mai corectă pentru folosirea conținutului jurnalistic în motoare de căutare și produse bazate pe AI.

Această unitate a fost dificil de obținut, mai ales într-un sector obișnuit cu competiția acerbă pentru abonați și publicitate.

Totuși, editorii au considerat că alternativa ar fi fost mai periculoasă: negocieri individuale care ar fi slăbit întregul ecosistem media.

Din perspectiva lor, disputa depășește cu mult problema drepturilor de autor și ajunge la esența funcționării statului democratic, unde presa liberă are un rol central.

Negocierile cu giganții americani s-au dovedit însă extrem de dezechilibrate. Reprezentanții danezi vorbesc despre discuții opace, date inaccesibile și decizii luate în afara granițelor țării.

În paralel, industria locală se confruntă cu scăderi de venituri și concedieri, în timp ce marile platforme raportează profituri record. Această presiune financiară alimentează constant riscul ca un jucător mai vulnerabil să cedeze și să spargă frontul comun.

Educația și statul, capturate de infrastructura americană

Dincolo de redacții, dependența de tehnologia americană este și mai profundă în sectorul public, în special în educație.

Școlile daneze folosesc masiv platforme și dispozitive furnizate de companii din Silicon Valley, iar criticii susțin că astfel se formează generații întregi dependente de ecosisteme digitale străine.

Chiar și atunci când apar decizii juridice sau semnale de alarmă privind confidențialitatea datelor, acestea sunt adesea anulate de realitatea practică: infrastructura este deja prea bine înrădăcinată pentru a fi eliminată ușor.

Influența Big Tech nu se oprește la nivelul utilizatorilor finali. Reprezentanți ai marilor companii sunt prezenți în grupuri de lucru guvernamentale și în procese consultative, ceea ce ridică semne de întrebare privind echilibrul dintre expertiză tehnică și interese comerciale.

Autoritățile daneze susțin că aceste numiri se bazează exclusiv pe competență, însă criticii vorbesc despre o formă subtilă de putere structurală.

În acest context, Danemarca încearcă să construiască alternative proprii. Un exemplu-cheie este dezvoltarea unor sisteme digitale naționale care să înlocuiască soluțiile globale în zone critice ale administrației.

De la comunicarea oficială dintre stat, bănci și cetățeni până la gestionarea serviciilor sociale, aceste platforme sunt prezentate ca dovada că suveranitatea digitală nu este doar un slogan, ci o opțiune viabilă.

Totuși, experimentul danez vine cu costuri reale. Renunțarea la soluții consacrate poate însemna tehnologii mai puțin rafinate, investiții mari și riscul izolării digitale, scrie, de asemenea, Politico.

Rămâne întrebarea fundamentală: poate o țară mică să reziste presiunii marilor companii globale fără a plăti un preț prea mare? Răspunsul pe care Danemarca îl va oferi în anii următori ar putea deveni un precedent pentru întreaga Uniune Europeană.