Cum arată Castrul Roman Arutela după restaurarea de 2,3 milioane de euro: „Zici că e din Minecraft”. Rezultatul a declanșat un val de ironii

O investiție de aproximativ 2,3 milioane de euro din fonduri PNRR, destinată să readucă la viață un monument cu o istorie de aproape două milenii, s-a transformat într-o controversă aprinsă. Noua înfățișare a Castrului Roman Arutela, de la Călimănești, a împărțit specialiștii și a provocat un val de ironii pe internet, în timp ce autoritățile susțin că intervențiile au fost realizate pe baza cercetărilor arheologice și cu respectarea avizelor necesare.

O restaurare de 2,3 milioane de euro care a împărțit specialiștii

După aproximativ patru decenii în care nu a beneficiat de o asemenea intervenție, Castrul Roman Arutela a fost restaurat cu bani din Planul Național de Redresare și Reziliență. Investiția s-a ridicat la aproximativ 2,3 milioane de euro, însă tocmai aspectul rezultat după lucrări a provocat nemulțumiri.

Felix Marcu, directorul Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei, susține că imaginea anterioară a monumentului nu reflecta fidel arhitectura romană.

„A fost respectată autenticitatea și integritatea, conform cerințelor UNESCO. Tencuiala asta albicioasă este conformă cu tehnica de construcție romană. Ce vedeam înainte era incorect, adică acele pietre ca la cetățile medievale. Înainte nu era roman, era o reconstrucție din anii ’80”, a explicat acesta, potrivit Observator News.

Primarul din Călimănești, Florinel Constantinescu, consideră, la rândul său, important faptul că monumentul a fost recuperat pentru circuitul turistic:

Vezi și:

Pensia anticipată pentru femei în 2026. Ce acte trebuie depuse și când sunt necesare certificatele de naștere ale copiilor

„El este pus în valoare și scos din uitare și sunt, pe undeva, mulțumit că putem reda publicului și turiștilor acest monument istoric. Nu contează că îmi place sau nu îmi place mie”.

„Cine v-a lucrat aici? Gletius Maximus?”

Explicațiile specialiștilor nu i-au convins însă pe numeroși români care au văzut imaginile cu monumentul restaurat. Postarea prin care Ministerul Culturii a prezentat proiectul a atras comentarii extrem de acide.

„Ăsta e patrimoniu UNESCO… și l-ați mutilat în ultimul hal”, a scris un internaut. „V-ați bătut joc și de ăsta. Mai aveți să-i puneți termopane și balustrade din inox”, a comentat altcineva.

Alții au mers direct pe ironie:

„Este din Lego?”, „Aveau romanii tablă de la Bilka pe castre?”, „Zici că e din Minecraft” sau „Oribil. Cetatea Kitschului”.

Una dintre glumele care sintetizează întreaga controversă a fost:

„Cine v-a lucrat aici? Gletius Maximus?”

Au existat și comparații cu construcțiile moderne:

„Pare făcut din carton. Lipsesc toboganele de plastic roz. Absolut rușinos”, „Arată de parcă ar fi local de nunți” și „Sper că rigipsul este rezistent la ploi”.

Un arhitect critică dur rezultatul

Criticile nu au venit doar din partea publicului. Arhitectul Emil Ivănescu, fost președinte al Ordinului Arhitecților din România – București, a avut o reacție foarte dură.

„Aoleu, Doamne, e o nenorocire! Nu se face așa. Oamenii pe vremuri foloseau materiale brute, piatră, lemn, măcar atâta. Ăia nu aveau tencuieli și lucruri de genul ăsta”, a declarat acesta.

Disputa este astfel mai complicată decât simpla întrebare dacă monumentul „arată bine”. În restaurarea patrimoniului, miza este în ce măsură intervențiile moderne se bazează pe dovezi arheologice și pot fi diferențiate de elementele originale, fără să creeze vizitatorului o imagine falsă asupra monumentului antic.

De ce apare clădirea cu fațadă reflectorizantă

Ministerul Culturii respinge ideea că proiectul ar fi fost realizat arbitrar și afirmă că la baza acestuia au stat ani de cercetare.

„Studiile de fundamentare au fost elaborate de specialiști în arheologie și istoria arhitecturii militare romane, constituind baza documentară pe care a fost conceput întregul proiect tehnic”, a transmis instituția.

O altă controversă privește construcția contemporană cu suprafață reflectorizantă amplasată lângă castru. Ministerul explică faptul că zona este deja afectată vizual de linii de înaltă tensiune, hotelurile din Căciulata și construcțiile complexului hidroenergetic Turnu.

Fațada a fost gândită, potrivit instituției, tocmai pentru a reflecta ruinele și pentru a diminua vizual aceste elemente moderne:

„Clădirea nu concurează vizual cu situl, ci îl ‘oglindește’”.

Arutela, aproape 2.000 de ani de istorie pe malul Oltului

Dincolo de disputa actuală, Arutela rămâne o mărturie impresionantă a prezenței romane în această parte a Daciei. Castrul se află între Păușa și Căciulata, în apropierea Mănăstirii Cozia, pe malul stâng al Oltului, într-un loc în care valea îngustă a râului avea o importanță strategică deosebită.

Fortificația din piatră, cu laturi de aproximativ 60,8 metri, făcea parte din sistemul roman de apărare și supraveghere a drumului de pe Valea Oltului. Prezența militarilor romani este documentată inclusiv prin descoperiri legate de Surii sagittarii, arcași sirieni atestați aici în anul 138, dar și printr-o ștampilă a Legiunii a V-a Macedonica.

Ruinele au fost identificate în 1888, iar cercetările de la sfârșitul secolului al XIX-lea au scos treptat la lumină castrul și băile romane. Istoria modernă nu a fost însă blândă cu situl: lucrările pentru calea ferată, intervențiile asupra Văii Oltului și amenajările hidroenergetice au afectat sau au făcut să dispară o parte dintre vestigii.

Arheologii au recuperat de-a lungul timpului arme, monede, vase și inscripții, iar în 1982-1983 a avut loc o amplă reconstruire, când porta praetoria, poarta principală a castrului, împreună cu cele două turnuri ale sale, a fost reconstituită – o premieră pentru România acelor ani.

Tocmai această istorie complicată explică și sensibilitatea controversei de astăzi. Arutela nu este doar o ruină care trebuie făcută atractivă pentru turiști, ci un loc care poartă urmele a aproape două milenii de istorie, de la soldații care păzeau drumul roman prin Valea Oltului până la arheologii care au încercat să-i recompună povestea. Iar întrebarea ridicată de restaurarea de 2,3 milioane de euro rămâne una esențială pentru orice monument istoric: cât de mult poți reconstrui trecutul fără să-i pierzi autenticitatea?

Ce trebuie să faci dacă ai plătit rovinieta pentru un an. Sistemul TollRo, explicat pe înțelesul tuturor