Cum a ajuns România una dintre cele mai vulnerabile țări din regiune din punct de vedere energetic. Ce ne diferențiază de Bulgaria și Ungaria
România produce energie din aproape toate sursele importante: hidrocentrale, reactoare nucleare, gaze naturale, cărbune, parcuri eoliene și fotovoltaice. La prima vedere, această diversitate ar trebui să ofere un avantaj și să reducă riscul unor probleme în alimentarea cu energie electrică. În realitate, însă, sistemul energetic românesc s-a dovedit în ultimii ani tot mai vulnerabil în perioadele cu temperaturi extreme sau consum ridicat.
Scăderea istorică a nivelului Dunării, care afectează atât producția hidro, cât și răcirea reactoarelor nucleare de la Cernavodă, a readus în atenție fragilitățile sistemului energetic. În același timp, rapoarte ale autorităților europene avertizează că România riscă să se confrunte în continuare cu episoade de volatilitate a prețurilor și cu o dependență mai mare de importuri dacă nu accelerează investițiile în infrastructură și în capacități de stocare.
Ce diferențiază România de Bulgaria și Ungaria
Comparativ cu țările vecine, România are unul dintre cele mai diversificate mixuri energetice din regiune. Potrivit datelor Eurostat, electricitatea este produsă din energie hidro, nucleară, gaze naturale, cărbune și surse regenerabile precum eolianul și fotovoltaicele.
Diversificarea reprezintă un avantaj în multe situații, însă are și un dezavantaj important: o parte semnificativă a producției depinde de factori pe care autoritățile nu îi pot controla. În anii secetoși, hidrocentralele produc mai puțin, iar în zilele fără vânt scade și producția parcurilor eoliene. Energia solară contribuie semnificativ în timpul zilei, însă producția scade rapid seara, exact în intervalul în care consumul populației și al companiilor crește.
În schimb, Bulgaria și Ungaria se bazează într-o măsură mult mai mare pe energia nucleară. În ambele state, reactoarele asigură peste 40% din producția de electricitate, oferind o sursă constantă și predictibilă de energie, indiferent de condițiile meteorologice.
Bulgaria completează acest avantaj cu producția din centrale pe lignit și cu dezvoltarea accelerată a parcurilor fotovoltaice, ceea ce îi permite în anumite perioade să înregistreze excedente și să exporte energie electrică.
Ungaria rămâne un importator net de energie, însă centrala nucleară de la Paks reprezintă coloana vertebrală a sistemului energetic, iar dezvoltarea rapidă a energiei solare a redus presiunea asupra altor surse de producție.
Un caz aparte îl reprezintă Ucraina. Deși se află în război, aproximativ 60% din energia electrică este produsă de centralele nucleare, ceea ce îi permite să continue exporturile către statele vecine în anumite perioade.
De ce este România mai vulnerabilă în perioadele dificile
Problemele României nu sunt generate de lipsa resurselor energetice, ci de modul în care este construit și funcționează sistemul.
Într-o analiză privind piața energiei din Europa de Sud-Est, Agenția pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER) avertiza că România este expusă unor riscuri ridicate din cauza lipsei capacităților flexibile de producție și a interconectărilor insuficiente cu piața europeană.
Una dintre cele mai mari provocări apare în orele de seară. Atunci, producția fotovoltaică scade aproape complet, însă consumul atinge unul dintre cele mai ridicate niveluri ale zilei. Pentru a acoperi diferența este nevoie de surse care pot porni rapid, precum centrale pe gaze, hidrocentrale cu acumulare sau sisteme de stocare în baterii. România dispune încă de prea puține astfel de capacități.
Situația devine și mai complicată în perioadele secetoase. Nivelurile foarte scăzute ale Dunării și ale lacurilor de acumulare reduc producția hidro, iar temperaturile ridicate pot afecta și funcționarea unor centrale care folosesc apa pentru răcire. În aceste condiții, sistemul trebuie să apeleze mai des la importuri pentru a acoperi consumul.
De ce avertizează Comisia Europeană asupra sistemului energetic din România
Raportul de țară al Comisiei Europene pentru 2026 atrage atenția că una dintre principalele vulnerabilități ale României este infrastructura energetică insuficient modernizată. Rețeaua de transport și distribuție nu evoluează în același ritm cu investițiile în noi capacități de producție, iar dezvoltarea sistemelor de stocare este încă limitată.
Executivul european subliniază că, fără investiții accelerate în rețele, în capacități de stocare și în creșterea flexibilității sistemului energetic, România va întâmpina dificultăți în integrarea noilor proiecte regenerabile și va continua să depindă de importuri în perioadele de consum ridicat.
Cu alte cuvinte, problema României nu este că produce prea puțină energie, ci că nu poate utiliza întotdeauna această producție în momentul și în locul în care este necesară. În timp ce state precum Bulgaria și Ungaria beneficiază de un pilon nuclear stabil, România trebuie să compenseze variațiile mari ale producției hidro și regenerabile prin investiții în infrastructură, stocare și capacități flexibile, domenii în care încă există întârzieri importante.