Ce documente sunt necesare pentru dezbaterea succesiunii. Lista completă explicată clar

Moștenirea bunurilor unei persoane decedate implică o procedură legală numită dezbaterea succesiunii. Pentru mulți moștenitori, procesul poate părea complicat din cauza actelor necesare și a termenelor legale. Înțelegerea documentelor care trebuie pregătite și a cadrului legal aplicabil este esențială pentru a evita costuri suplimentare și probleme juridice. Mai jos găsești un ghid clar și actualizat privind actele necesare pentru succesiune în România.

Cadrul legal care reglementează succesiunea în România

Procedura succesiunii este reglementată de mai multe acte normative, cele mai importante fiind:

• Codul civil al României (Cartea a IV-a – Despre moștenire și liberalități, art. 953–1163), care stabilește cine sunt moștenitorii legali, ordinea de preferință și cotele succesorale.
• Legea nr. 36/1995 privind notarii publici și activitatea notarială, care reglementează procedura notarială și eliberarea certificatului de moștenitor.
• Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, care stabilește impozitul aplicabil moștenirilor și termenul de 2 ani pentru scutirea de impozit.

Aceste acte normative constituie baza legală pentru dezbaterea succesiunii la notar sau în instanță.

Acte de stare civilă necesare pentru succesiune

Pentru a deschide procedura succesorală, notarul trebuie să identifice moștenitorii și legătura de rudenie cu defunctul. În acest scop, sunt necesare următoarele documente:

Vezi și:

Cine poate ieși mai devreme la pensie. Trei situații prevăzute de noua lege care îi avantajează pe români

• certificatul de deces al persoanei decedate, în original;
• actele de identitate ale tuturor moștenitorilor;
• certificatele de naștere și de căsătorie ale moștenitorilor;
• certificatul de divorț sau deces al soțului ori soției, dacă este cazul.

Aceste acte sunt esențiale pentru stabilirea calității de moștenitor legal sau testamentar.

Acte de proprietate pentru stabilirea masei succesoral

Notarul trebuie să determine ce bunuri fac parte din masa succesorală. Pentru acest lucru, sunt necesare documente care dovedesc dreptul de proprietate al defunctului, precum:

• contracte de vânzare-cumpărare, donație, schimb sau alte acte translative de proprietate;
• certificate de moștenitor emise anterior, dacă bunurile au fost dobândite prin moștenire;
• extras de carte funciară pentru informare pentru imobile (apartamente, case, terenuri);
• certificat de atestare fiscală emis de direcția de taxe și impozite locale;
• cartea de identitate a vehiculului și certificatul de înmatriculare pentru autovehicule;
• extrase de cont bancar, titluri de valoare, acțiuni sau alte instrumente financiare;
• acte de înființare și documente privind părțile sociale sau acțiunile deținute în societăți comerciale.

Documente speciale și probe suplimentare

Dacă există, trebuie prezentat testamentul defunctului, indiferent dacă este autentic sau olograf. Testamentul stabilește moștenitorii testamentari și modul de împărțire a bunurilor.

În anumite situații, notarul poate solicita martori pentru clarificarea situației succesorale, de exemplu atunci când există neclarități privind moștenitorii sau situația familială a defunctului. Prezența martorilor nu este obligatorie în toate cazurile, dar poate fi cerută pentru stabilirea adevărului.

Termene legale importante și impozitul pe moștenire

Dezbaterea succesiunii poate fi realizată oricând, însă există termene legale relevante:

• Termenul de opțiune succesorală este de 1 an de la data decesului, perioadă în care moștenitorii trebuie să accepte sau să renunțe la moștenire.
• Conform Codului fiscal (Legea nr. 227/2015), dacă succesiunea se dezbate în termen de maximum 2 ani de la data decesului, moștenitorii sunt scutiți de impozitul de 1% aplicat valorii bunurilor imobile.
• Dacă termenul de 2 ani este depășit, moștenitorii vor plăti impozitul de 1% pe valoarea imobilelor, pe lângă onorariul notarial.

Ce se întâmplă dacă moștenitorii nu se înțeleg

Dacă toți moștenitorii sunt de acord asupra împărțirii bunurilor, procedura se desfășoară la notar și se finalizează prin eliberarea certificatului de moștenitor.

În cazul în care există conflicte între moștenitori, procedura se mută în instanță, unde judecătorul stabilește masa succesorală și cotele succesorale pe baza probelor și a legii.

Când este considerat un angajat salariat de noapte. Ce spune Codul muncii