Cât costă mâncarea pentru două persoane în 2026. Românii compară bugetele: de la 1.000 la peste 3.000 de lei pe lună
Scumpirile din ultimii ani se văd tot mai clar în bugetele pentru mâncare, iar cumpărăturile care altădată păreau obișnuite pot ajunge acum la câteva sute de lei. O discuție pornită pe Reddit arată diferențe uriașe între bugetele românilor, dar și câteva metode simple prin care aceștia încearcă să țină cheltuielile sub control.
De la 1.000, la peste 3.000 de lei pentru două persoane
Discuția a fost pornită de o persoană care povestește că, după ce a verificat cât cheltuise într-o singură lună prin Bolt Food, a decis împreună cu partenerul să reducă comenzile. Nici vizitele la supermarket nu erau însă foarte eficiente: cumpărăturile făcute fără un plan ajungeau la aproximativ 300 de lei, iar acasă cei doi constatau că luaseră mai degrabă „nimicuri” decât produse din care să pregătească mai multe mese.
Răspunsurile arată cât de diferite pot fi bugetele. Un cuplu spune că face cumpărăturile duminica și cheltuie între 150 și 300 de lei pentru săptămâna următoare, ajungând la maximum aproximativ 1.000 de lei lunar. Secretul este planificarea: duminică sunt pregătite unul sau două feluri care ajung cel puțin două zile, miercurea este rezervată mâncării vegetariene, joi se gătește ceva rapid, iar vinerea se consumă ce a rămas prin frigider.
Alți participanți indică însă sume de 1.700-2.000 de lei pentru doi adulți care gătesc aproape exclusiv acasă, în timp ce unele cupluri spun că ajung la aproximativ 3.000 sau chiar 3.600 de lei lunar.
În cazul unei familii cu doi adulți și un copil, un utilizator estimează cheltuiala la aproximativ 4.000 de lei și spune că, în ciuda cumpărăturilor în cantități mai mari, îi este greu să coboare sub 3.500 de lei. Dulciurile, înghețata și snacksurile sunt printre produsele despre care recunoaște că ar putea fi eliminate pentru a reduce bugetul.
„Cam 3000 lei pt două persoane strict ce luăm de la supermarket. La asta mai adăugăm cam o ieşire pe săptămână, prânzul la birou de 2-3 ori pe săptămână fiecare şi cam o comandă pe săptămână. Cam 2000 lei acoperim cu bonuri de masă (avem amândoi) deci nu resimțim aşa tare cheltuielile, dar până recent acopeream toate cumpărăturile doar din bonuri şi ne mai rămânea chiar şi pt câte un prânz la birou uneori. Ce să zic, inflaţia.
Legat de pacheţelul la birou, unde sunt acum nu se practica dar ce am văzut pe la joburile anterioare e că oamenii îşi aduceau ce găteau seara la cină, fără să fie ceva special – paste, mâncărici (de mazăre, fasole verde, cartofi, etc.), o bucată de carne cu legume şi cartofi sau orez. Dacă nu găteşti, un sandviş sau un wrap şi un cottage cheese lângă şi ai rezolvat în 3 minute”, spune un utilizator Reddit.
„3000-4000 lei pe gătit acasă + încă câteva ieşiri pe lună (2-3) la restaurant. Din fericire, muncim de acasă, dar dacă aş pleca la muncă mi-aş face ori sandwichuri, ori aş mânca în oraş”, a explicat un alt român.
Lista făcută înainte de supermarket poate elimina cumpărăturile inutile
Prima regulă pentru economisire este și una dintre cele mai simple: cumpărăturile ar trebui făcute pornind de la un meniu pentru următoarele zile, nu invers.
Dacă știm că vom găti o ciorbă, paste, o tocăniță și carne cu orez și legume, lista poate fi construită strict în jurul acestor preparate. În acest fel scade riscul de a umple coșul cu snacksuri, dulciuri, băuturi sau ingrediente care nu vor fi folosite.
O altă metodă este stabilirea unei zile în care se consumă ce a rămas în frigider. Alimentele deja cumpărate sunt astfel folosite înainte de a expira, iar o masă nouă nu mai trebuie pregătită de la zero.
Pachetul pentru serviciu poate aduce economii importante
Prânzul cumpărat zilnic poate majora considerabil bugetul lunar. Participanții la discuție recomandă folosirea cinei din seara precedentă și pentru masa de a doua zi: paste, mâncare de mazăre sau fasole verde, carne cu legume, cartofi ori orez sunt variante ușor de transportat.
Pentru cei care nu vor să gătească, un sandviș sau un wrap pregătit acasă poate fi o alternativă. Un utilizator recomandă chiar un sandwich maker, argumentând că permite pregătirea acasă a unor sandvișuri asemănătoare celor cumpărate din oraș, dar la un cost considerabil mai mic.
Cumpărăturile mari nu sunt întotdeauna mai ieftine
Achizițiile în cantități mari pot reduce costurile, dar numai pentru produsele care sunt consumate cu adevărat. Orezul, pastele, conservele, produsele congelate sau carnea care poate fi porționată și congelată se pretează mai bine acestei strategii decât alimentele perisabile.
O soluție simplă este și compararea prețului pe kilogram sau litru, nu doar a prețului afișat pe ambalaj. Ambalajul mai mare nu înseamnă automat că produsul este mai ieftin.
În final, cele mai mari economii nu vin neapărat din renunțarea la alimentele preferate, ci din reducerea risipei, planificarea meselor, limitarea comenzilor și a prânzurilor cumpărate și evitarea vizitelor la supermarket fără listă. Într-o perioadă în care mâncarea ocupă o parte tot mai mare din buget, câteva obiceiuri schimbate pot însemna câteva sute de lei păstrate lunar în portofel.