Bruxellesul blochează planul ANCOM de a obliga Digi România să-și deschidă rețeaua fixă și deschide o investigație

Comisia Europeană a oprit temporar proiectul prin care ANCOM voia să reintroducă reglementarea pe piața de acces local cu ridicata la puncte fixe din România și a anunțat deschiderea unei investigații aprofundate. Miza este majoră: autoritatea română propusese ca Digi România să fie tratată drept operator cu putere semnificativă pe piață și să fie obligată să ofere acces rivalilor la rețeaua sa fixă în mii de localități, în special din mediul rural, unde ar fi singurul furnizor de servicii fixe.

Ce voia să facă ANCOM și de ce a intervenit Comisia

Proiectul ANCOM, notificat Comisiei în ianuarie 2025, urmărea reintroducerea reglementării ex ante pe o piață nereglementată din 2015. Concret, ANCOM propunea desemnarea Digi ca operator cu putere semnificativă pe piața de internet fix, invocând o cotă de circa 70% și situații în care Digi este singurul furnizor de rețea în numeroase localități. În această logică, autoritatea voia să impună obligații de acces, transparență și control al prețurilor pentru accesul cu ridicata în aproximativ 6.500 de localități, în principal rurale.

Potrivit  Ziarul Financiar, omisia Europeană spune însă că are „îndoieli serioase” privind justificarea și compatibilitatea măsurii cu legislația UE și, mai ales, că ANCOM nu a prezentat suficiente dovezi despre existența unor bariere ridicate la intrarea pe piață care ar bloca apariția unor jucători noi și ar face necesară reglementarea. Bruxellesul avertizează că o astfel de intervenție poate produce efectul invers celui dorit, adică poate descuraja investițiile viitoare, nu doar în România, ci și ca precedent la nivel european.

Ce urmează acum și care sunt mizele pentru piață

Odată cu declanșarea investigației, Comisia are la dispoziție două luni pentru analiză și va lua în calcul și poziția BEREC, organismul autorităților europene de reglementare în comunicații electronice. În această perioadă, ANCOM nu poate adopta decizia în forma propusă. La final, Comisia poate să își retragă rezervele și să permită continuarea demersului sau, în scenariul mai dur, poate ajunge până la emiterea unui veto, în condițiile prevăzute de Codul european al comunicațiilor electronice.

Din perspectiva pieței, discuția atinge un echilibru sensibil între concurență și investiții. ANCOM a argumentat că, în localitățile unde Digi este singurul furnizor de rețea, există riscul de comportamente care să afecteze utilizatorii finali, inclusiv prin creșteri de preț, și a invocat inclusiv negocieri considerate tergiversate cu alți operatori. De cealaltă parte, Comisia notează că România este prezentată ca un „lider în conectivitatea de internet fix în UE”, cu acoperire bună și prețuri de retail scăzute, iar o reglementare prost calibrată ar putea lovi tocmai în investițiile care au dus la acest rezultat.

Un alt detaliu important este că Bruxellesul sugerează, „printre rânduri”, că unele suspiciuni privind un posibil comportament abuziv ar putea ține mai degrabă de dreptul concurenței decât de reglementarea ex ante a pieței telecom. Cu alte cuvinte, disputa nu este doar despre cine are dreptate, ci și despre instrumentul corect: reguli preventive impuse din start sau intervenții punctuale, prin mecanismele de concurență, atunci când apar probe și cazuri concrete.