Băncile europene pregătesc tăieri masive de joburi până în 2030, pe fondul extinderii AI

Sectorul bancar european intră într-o nouă etapă de restructurare, de data aceasta alimentată de inteligența artificială și de digitalizarea accelerată. O analiză Morgan Stanley, citată de presa financiară internațională, estimează că peste 200.000 de locuri de muncă ar putea dispărea din băncile europene până în 2030, pe măsură ce instituțiile reduc operațiunile din sucursale și automatizează procesele interne.

Dimensiunea prognozei e semnificativă: vorbim de aproximativ 10% din forța de muncă a 35 de bănci importante incluse în analiză. Dincolo de cifră, mesajul e clar: acolo unde ani la rând eficiența a fost câștigată prin închiderea de agenții și consolidări, următorul val se mută în zona de „muncă invizibilă” din spatele operațiunilor zilnice. În paralel, presiunea de cost nu mai vine doar din concurența clasică, ci și din așteptarea pieței că AI poate produce un salt de productivitate în activități care până acum necesitau echipe mari și procese lente, scrie presa străină.

Potrivit estimării, cele mai expuse sunt rolurile din back-office și middle-office: servicii centrale, operațiuni, procesare, raportări, precum și zone precum risk management și compliance. Aceste departamente nu sunt cele mai vizibile pentru public, dar sunt „măruntaiele” băncii, acolo unde se verifică tranzacții, se completează rapoarte, se rulează controale, se compară seturi mari de date și se documentează decizii pentru audit și reglementatori. În teorie, tocmai aici algoritmii pot aduce câștiguri rapide, pentru că multe activități sunt repetitive, standardizate și bazate pe volum mare de informație.

Miza este eficiența: raportul indică potențiale câștiguri de productivitate de până la 30%, într-un moment în care investitorii presează băncile europene să își îmbunătățească rentabilitatea și să reducă diferențele față de rivalii americani. În acest tip de mediu, fiecare minut economisit într-un flux de aprobare, fiecare verificare automatizată și fiecare raport generat fără intervenție umană poate deveni un argument de buget.

Horoscopul zilei de luni, 2 februarie 2026. Zodia pentru care săptămâna începe cu provocări profesionale

Zodiile care îşi schimbă viaţa după 1 februarie 2026. Astrele le promit surprize uriaşe, primesc tot ce şi-au dorit

În același timp, tăierile nu sunt doar despre software. Închiderea de sucursale și migrarea clienților către canale digitale reduc nevoia de personal din front-office, iar combinația dintre mai puține agenții și mai multă automatizare produce o presiune dublă asupra costurilor cu angajații. Dacă înainte „digitalizarea” însemna în principal aplicații mai bune și servicii online, acum se discută deschis despre înlocuirea unor procese întregi: trierea documentelor, verificări de conformitate, analize preliminare de risc, onboarding de client, monitorizare de tranzacții și raportare.

Primele semnale: planuri de reducere a personalului și „nimic nu e intangibil”

Unele bănci au început deja să transforme prognoza într-un plan concret. În Olanda, ABN Amro a anunțat că vrea să reducă 5.200 de posturi echivalent normă întreagă până în 2028, adică peste o cincime din forța de muncă, ca parte a unei strategii mai largi de reducere a costurilor și creștere a profitabilității. Genul acesta de obiectiv arată că nu e vorba doar despre optimizări marginale, ci despre o redesenare a modului în care funcționează banca, inclusiv prin simplificarea liniilor de business și standardizarea operațiunilor.

În Franța, semnalele au fost la fel de ferme, chiar dacă exprimarea a atras atenția publicului: conducerea Société Générale a transmis că „nimic nu e intangibil” atunci când vine vorba de reducerea bazei de costuri, în contextul presiunii de a eficientiza operațiunile. Mesajul indică o disponibilitate mai mare de a ataca inclusiv cheltuieli tradițional sensibile și de a revizui tot ce în trecut era considerat „neatins” din motive de cultură internă, istoric sau inerție.

În plus, pentru multe instituții, reducerea de personal este doar o parte din ecuație. AI promite să refacă și lanțul de decizie: mai puțină muncă manuală, mai multe verificări automatizate, mai multă standardizare, dar și o schimbare de profil a rolurilor rămase. Asta înseamnă că, pe lângă concedieri, e probabil să apară și o cerere mai mare pentru specialiști care pot înțelege atât sistemele AI, cât și cerințele de reglementare și responsabilitatea operațională.

Fenomenul nu e doar european: exemplul Goldman și avertismentul despre „generația fără fundație”

Deși prognoza se referă la Europa, logica din spatele ei este globală. În SUA, Goldman Sachs a informat angajații despre reduceri de posturi și încetinirea angajărilor până la finalul lui 2025, în cadrul unei inițiative de eficientizare bazate pe AI, numită „OneGS 3.0”. Planul vizează procese precum onboarding-ul clienților și raportarea către reglementatori, adică exact acele zone unde automatizarea promite să reducă timpii și erorile.

Totuși, există și avertismente din interiorul industriei. Un executiv JPMorgan a atras atenția că, dacă rolurile juniorilor sunt tăiate prea agresiv și prea devreme, banca riscă să piardă „școala” informală prin care se învață meseria. Cu alte cuvinte, eficiența de azi poate produce un deficit de competențe mâine: dacă oamenii nu mai trec prin pașii de bază ai analizei, verificării și documentării, atunci, în momentele în care AI-ul dă greș sau când apare un caz excepțional, organizația poate descoperi că nu mai are suficienți profesioniști care înțeleg mecanismele din spate.

Această tensiune este cu atât mai importantă în banking, unde greșelile nu sunt doar „bug-uri”, ci pot deveni probleme de conformitate, riscuri reputaționale sau chiar expuneri financiare. AI poate accelera munca, dar băncile sunt printre cele mai reglementate instituții din economie, iar răspunderea finală rămâne umană. De aceea, următorii ani vor arăta nu doar câte joburi dispar, ci și cum se reconfigurează meseriile: ce rămâne la oameni, ce trece la sisteme automate și ce tip de competențe devin obligatorii într-o bancă în care algoritmii fac o parte tot mai mare din „munca de culise”.