Amenzi mai mari în trafic pentru șoferii români cu o condiție legată de bani

Un proiect de lege pus în dezbatere publică de Ministerul Dezvoltării schimbă, dintr-un foc, mai multe reguli care țin de felul în care funcționează instituțiile statului, de taxele locale și chiar de comportamentul șoferilor în raport cu datoriile către bugetul local. Miza declarată: reducerea cheltuielilor din administrația publică centrală și locală, cu o țintă de 10% pe zona de personal, fără să fie atinse salariile de bază, prin reorganizări, tăieri de posturi și limitări de sporuri.

Dincolo de capitolul „austeritate administrativă”, proiectul vine cu un mesaj foarte direct pentru cei care ignoră sancțiunile din trafic: dacă nu îți plătești amenzile în termen de 90 de zile, nu mai ai voie să conduci. Iar acesta nu e singurul mecanism de presiune financiară din pachet, pentru că apar și majorări automate ale amenzilor neplătite și o legătură explicită între recuperarea permisului și achitarea tuturor datoriilor locale.

Economii promise și reorganizări: ce urmărește guvernul

Ministerul Dezvoltării susține că proiectul urmărește o scădere cu 10% a cheltuielilor de personal în administrația centrală, fără reducerea salariilor de bază, prin măsuri precum reorganizarea instituțională, reducerea sporurilor și tăieri de posturi. La nivel local, reducerea ar viza, pe ansamblu, 10% din posturile ocupate, prin ajustarea limitelor de personal din cadrul OUG 63/2010.

În expunerea de motive, justificarea are și un cadru macro: România și-a asumat o traiectorie de reducere a deficitului bugetar de la 7,9% în 2024 la sub 3% în 2031, ceea ce ar presupune o ajustare pe cheltuielile publice în perioada 2025–2031. În cifrele estimate pentru proiect, economiile ar fi de 3,367 miliarde lei în 2026, respectiv 5,765 miliarde lei anual în anii 2027–2030.

Horoscop 4 februarie 2026. Zodia care poate fi dezamăgită în iubire dacă ia decizii pripite

Horoscop marți, 3 februarie 2026. Zi dificilă pentru două zodii, pot pierde o sumă importantă de bani

Pachetul atinge și zona de funcționare a aparatului administrativ: apare o metodologie de evaluare a performanțelor funcționarilor publici pe bază de competențe, iar pentru înalții funcționari publici se propune un mandat limitat la 3 ani, reînnoibil o singură dată pe aceeași funcție și în aceeași instituție, după care urmează rotația obligatorie și evaluarea multianuală.

Separat, proiectul reduce dimensiunea unor cabinete și structuri de demnitate publică: de exemplu, cabinetul premierului ar scădea de la 9 la 5 posturi, iar cel al primarului Capitalei de la 6 la 4. Tot aici intră și plafonări în structurile de conducere: consiliile de administrație de la ANCPI și ANL ar fi limitate la 5 membri, iar numărul maxim de posturi din prefecturi ar fi redus cu 25%.

Impozit dublu pentru clădiri fără autorizație și controale cu drone

Pentru a crește veniturile administrațiilor locale, proiectul introduce o măsură cu impact direct asupra proprietarilor: majorarea cu 100% a impozitului pentru clădirile ridicate fără autorizație de construire, pe o perioadă de 5 ani. Practic, miza nu e doar fiscală, ci și de disciplină urbanistică: statul încearcă să facă mai costisitoare „regularizarea” întârziată sau ascunderea construcțiilor.

O noutate care poate schimba modul de control la nivel local este lista de instrumente permise pentru identificarea clădirilor fără autorizație sau nedeclarate: inspecții pe teren, imagini satelitare, drone și „alte tehnologii”. În expunerea de motive se precizează că imaginile pot fi folosite ca probe pentru sancțiuni fiscale și disciplinare, adică nu vorbim doar de „orientare”, ci de un suport probator în relația cu contribuabilul.

Dacă ai o casă anexă, o extindere sau o construcție ridicată în timp și nu ești sigur(ă) cum stai cu actele, verifică-ți situația înainte să te trezești cu impuneri majorate sau cu discuții despre nedeclarare. În contextul noilor instrumente, primăriile pot descoperi mai ușor diferențe între realitatea din teren și ce apare în registre, iar consecințele pot merge de la impuneri fiscale la alte sancțiuni, în funcție de situație.

Amenzi rutiere: „plătești sau nu mai conduci” și penalizări în lanț

Capitolul care îi lovește direct pe șoferi este legat de amenzile contravenționale și de datoriile către bugetul local. Proiectul spune clar că șoferii nu pot conduce autovehicule (inclusiv tractoare agricole/forestiere) sau tramvaie pe drumurile publice dacă nu achită în 90 de zile creanțele provenite din amenzi contravenționale. E o schimbare de filozofie: sancțiunea nu mai rămâne doar pe hârtie sau în executare silită, ci devine o condiție de bază pentru dreptul de a circula.

În același timp, proiectul introduce un mecanism „morcov și băț”. Pe de o parte, perioada de suspendare a dreptului de a conduce pentru contravenții poate fi redusă dacă prezinți dovada plății tuturor datoriilor către bugetul local din localitatea de domiciliu, inclusiv amenda care a dus la suspendare. Cu alte cuvinte, nu e suficient să achiți strict sancțiunea din trafic: ideea este să îți pui la zi toate obligațiile locale, ca să beneficiezi de o eventuală reducere a suspendării.

Pe de altă parte, apare și penalizarea progresivă a neplății: o majorare cu 30% dacă amenda nu e plătită în 3 luni după termenul stabilit și încă o majorare cu 30% dacă neachitarea continuă după 6 luni. Asta poate duce rapid la sume sensibil mai mari decât sancțiunea inițială, mai ales când se adună mai multe amenzi.

Jocuri de noroc și poliția locală: mai mult control la nivel de primărie

Proiectul nu se oprește la fiscalitate și trafic. El intervine și în zona de ordine publică locală, printr-o formulă de dimensionare a poliției locale în funcție de populație: un post la 1.200 de locuitori pentru comune/orașe/municipii/sectoare, un post la 6.500 de locuitori pentru județe și pentru Municipiul București, iar localitățile sub 4.500 de locuitori nu pot înființa poliție locală decât dacă își acoperă integral cheltuielile de funcționare din venituri proprii (cu maximum 3 polițiști locali).

În paralel, apar reguli noi pentru jocurile de noroc: operatorii ar urma să aibă nevoie de acordul inițial al primăriilor unde vor să funcționeze, iar autorizarea activității ar trebui reînnoită anual. Mai mult, consiliile locale ar primi explicit posibilitatea de a delimita zonele în care astfel de activități pot exista și de a stabili o taxă locală pentru autorizația de funcționare, calculată în funcție de suprafața spațiului.

În practică, asta ar putea însemna diferențe mari de la un oraș la altul: unele primării pot folosi instrumentele ca să restrângă zonele cu săli de jocuri, altele pot miza pe taxare ca sursă de venit local. Iar pentru operatori, componenta anuală a autorizării poate aduce o presiune administrativă constantă, în funcție de cum își construiește fiecare UAT regulile și criteriile.