4 setări din BIOS care îți pot încetini SSD-ul fără să-ți dai seama

Un SSD modern ar trebui să facă sistemul să pornească rapid, programele să se deschidă aproape instant și fișierele să fie transferate fără să simți că aștepți după calculator. Totuși, dacă ai impresia că SSD-ul tău nu atinge vitezele pe care le promite producătorul, problema nu este întotdeauna unitatea în sine. Uneori, o simplă setare din BIOS poate limita performanța fără să afișeze vreo eroare.

BIOS-ul controlează o parte importantă din modul în care placa de bază comunică cu dispozitivele instalate. În multe cazuri, setările implicite sunt suficiente, dar anumite configurații pot reduce lățimea de bandă disponibilă pentru SSD sau pot activa un mod de compatibilitate care nu mai are sens pentru un sistem modern. Iată patru lucruri pe care merită să le verifici dacă SSD-ul pare mai lent decât ar trebui.

Verifică numărul de benzi PCIe alocate SSD-ului NVMe

Una dintre cele mai importante setări pentru un SSD NVMe este legată de numărul de benzi PCIe pe care le poate folosi. Un SSD care ar trebui să funcționeze pe PCIe x4 poate ajunge să lucreze cu doar două benzi, iar diferența de performanță poate fi considerabilă. În loc să aibă acces la întreaga lățime de bandă disponibilă, unitatea este practic limitată de conexiunea oferită de placa de bază, scrie How to Geek.

Situația apare mai ales pe plăcile de bază care împart liniile PCIe între mai multe componente. Dacă sunt instalate mai multe dispozitive, anumite sloturi M.2 pot împărți resursele cu alte sloturi PCIe, cu porturile SATA sau chiar cu alte componente ale sistemului. De aceea, faptul că SSD-ul este introdus într-un slot M.2 nu înseamnă automat că beneficiază de cea mai rapidă conexiune posibilă.

Merită verificată și generația PCIe utilizată. Un SSD PCIe 4.0 instalat într-un slot care funcționează doar la PCIe 3.0 nu va putea atinge vitezele maxime promise pentru generația mai nouă. Unitatea va funcționa în continuare, dar interfața va deveni limita de performanță.

Pentru SSD-urile SATA, verifică modul AHCI și viteza portului

În cazul SSD-urilor SATA, problema poate apărea dintr-o configurație mai veche a BIOS-ului. Modul AHCI este cel potrivit pentru sistemele moderne și permite folosirea unor funcții importante pentru SSD-uri, inclusiv Native Command Queuing și TRIM. Dacă sistemul este configurat într-un mod de compatibilitate mai vechi, precum IDE sau Legacy, performanța poate avea de suferit.

Un alt lucru de verificat este portul SATA în care ai instalat unitatea. Nu toate porturile de pe o placă de bază sunt neapărat identice. Unele pot folosi SATA III, cu o limită teoretică de aproximativ 6 Gb/s, în timp ce altele pot fi conectate printr-un controller mai vechi sau pot împărți resurse cu alte dispozitive.

Vezi și:

Ce este Secure Boot și de ce nu ar trebui să-l dezactivezi dacă folosești Windows 11

Asta înseamnă că un SSD SATA performant poate ajunge să ofere rezultate mult sub așteptări dacă este conectat la portul nepotrivit. Dacă ai mai multe porturi SATA disponibile, merită verificat în manualul plăcii de bază care dintre ele oferă conexiunea completă.

ASPM și setările de economisire a energiei pot schimba comportamentul SSD-ului

O altă categorie de setări care poate influența performanța este reprezentată de opțiunile PCIe de economisire a energiei, inclusiv Active State Power Management, cunoscută sub abrevierea ASPM. Ideea din spatele acestor funcții este simplă: atunci când dispozitivul nu este folosit intens, conexiunea poate intra într-o stare cu un consum mai redus.

Pentru un laptop, acest lucru poate fi util deoarece fiecare economie de energie contează. Pe un desktop unde performanța este prioritară, însă, anumite configurații de power management pot introduce latență sau pot afecta comportamentul dispozitivelor atunci când trec repetat între diferite stări de alimentare.

Nu înseamnă că trebuie să dezactivezi automat toate funcțiile de economisire a energiei. Dacă SSD-ul funcționează normal, diferența poate fi neglijabilă. Dar dacă observi viteze neobișnuit de mici sau variații mari în performanță, merită să verifici și aceste opțiuni.

Înainte să modifici ceva în BIOS, este bine să notezi setarea inițială. Unele opțiuni pot avea efecte asupra altor componente, iar schimbarea configurației fără să știi ce făcea inițial poate crea mai multe probleme decât rezolvă. Dacă SSD-ul a fost mutat într-un alt slot M.2 sau ai schimbat recent componentele PC-ului, verificarea BIOS-ului este cu atât mai relevantă.

De ce plătești impozit pe terenul de sub bloc dacă stai la etaj. Explicația pe care mulți proprietari nu o cunosc