Zeci de angajați de la o Agenție de stat și neamuri de-ale lor au primit ajutoare de urgență de la stat – suma sare de 185.000 de lei, banii fiind primiți în perioada 2017-2025

În România, unde fiecare leu al contribuabilului ar trebui să fie cheltuit cu grijă și responsabilitate, un sistem public care se vrea eficient și corect arată un tablou șocant de risipă: zeci de angajați ai Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS) au primit ajutoare de urgență în valoare de peste 185.000 de lei, bani publici care nu ajung acolo unde ar trebui – la cei care au cu adevărat nevoie. De la 2017 până în 2025, instituția care ar trebui să garanteze buna administrare a fondurilor sociale a permis o veritabilă scurgere a resurselor, arătând, încă o dată, cum banii publici sunt risipiți în loc să fie investiți în soluții reale pentru cei care se află în dificultate. În timp ce cetățenii se luptă pentru un trai decent, unii funcționari publici au ales să își umple buzunarele, în detrimentul celor care au nevoie de sprijinul statului. Aceasta nu este doar o problemă de moralitate, ci una de integritate a sistemului public în sine.

Situația a fost dezvăluită de jurnaliștii G4media și este bazată de informațiile unui avertizor de integritate și pe documente oficiale.

Bani din bugetul public, dați „cu dedicație” 

Conform informațiilor, se pare că mai mulți angajați ai Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS), instituția care administrează fondurile pentru ajutoarele sociale din România, au beneficiat de sume semnificative de bani publici, în perioada 2017-2025, sub forma unor ajutoare de urgență. Acestea sunt destinate, conform legii, persoanelor aflate în situații extreme, cum ar fi boli incurabile, accidente de muncă sau sărăcie extremă.

Însă, în realitate, ajutoarele au fost acordate și unor angajați ai ANPIS cu venituri substanțiale, bunuri imobiliare și condiții financiare stabile. De exemplu, au existat cazuri în care beneficiari ai acestor fonduri erau angajați ai instituției cu salarii nete de mii de lei, care dețineau apartamente sau case, iar unele ajutoare au fost solicitate pentru situații discutabile, cum ar fi incendiile provocate de neatenție sau necesitatea unor proteze auditive, în condițiile în care persoanele respective aveau deja venituri considerabile.

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Poate cea mai gravă consecință a acestei situații este dată de faptul că ajutoarele nu ar fi ajuns la persoanele care aveau cu adevărat nevoie de ele

Mai grav, pe lângă aceste cazuri de nepotism, mulți cetățeni aflați în situații disperate, precum părinți care își cresc singuri copiii cu boli grave sau oameni care au nevoie urgentă de tratamente costisitoare, au fost refuzați de ANPIS, chiar dacă îndeplineau toate condițiile legale pentru a beneficia de ajutoare. Un avertizor de integritate din cadrul ANPIS a relatat cum cererile unor persoane care nu aveau „cunoscutele legături” cu angajați ai agenției erau respinse sistematic, în timp ce ajutoarele erau distribuite pe criterii de apartenență instituțională sau relații personale, nu pe baza unei evaluări corecte a necesităților.

„Agenția a invocat faptul că majoritatea covârșitoare a banilor au fost acordați pentru angajați care sufereau de boli foarte grave, dar o analiză de lungă durată a G4Media.ro, sprijinită cu informații și documente din interiorul Agenției, a arătat că pe lista beneficiarilor s-a aflat

• o persoană din instituție care deținea două apartamente în București și avea un venit de 6.400 lei lunar net
• o angajată de la Oradea în al cărei apartament s-a produs un incendiu din cauza unei lumânări lăsată nesupravegheată
• fratele unei șefe de la vârful ANPIS, un angajat care a primit bani pentru o proteză auditivă, deși avea un salariu de 7.400 lei net
• o angajată de la Iași care deținea o vilă într-un cartier select din oraș”, conform sursei citate.

Această practică nu doar că pune sub semnul întrebării integritatea sistemului public, dar demonstrează, încă o dată, cum banii publici sunt risipiți sau folosiți în mod preferențial, în timp ce românii aflați în dificultate nu primesc sprijinul de care au nevoie. În acest context, întrebarea „Cum este posibil așa ceva în România?” devine nu doar un semnal de alarmă, ci o temă de reflecție asupra viitorului unui sistem public care ar trebui să fie al tuturor, nu al celor privilegiați.