Zalando contestă în justiția europeană eticheta de „platformă online foarte mare”: ce înseamnă statutul VLOP și de ce contează pentru comerțul digital

Gigantul german de e-commerce Zalando se află în mijlocul unei dispute importante cu instituțiile europene, după ce a decis să conteste oficial clasificarea sa drept „platformă online foarte mare” (VLOP). Mișcarea, confirmată în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), readuce în discuție modul în care sunt definite și reglementate marile platforme digitale din Europa și ridică semne de întrebare în rândul companiilor cu modele de afaceri hibride. Cazul Zalando ar putea avea implicații directe atât pentru reglementările actuale, cât și pentru modul în care alte companii vor fi evaluate în viitor.

Conflictul a izbucnit în 2023, după ce Comisia Europeană a desemnat oficial Zalando drept platformă online foarte mare, categoria rezervată serviciilor care depășesc 45 de milioane de utilizatori activi lunar. Această etichetă, introdusă în cadrul Legii privind serviciile digitale (DSA), implică obligații suplimentare: raportarea rapidă a conținutului ilegal, transparență sporită în publicitate și recomandări, reguli clare privind termenii și condițiile și furnizarea de date către autoritățile europene, scrie presa străină.

Zalando a reacționat imediat, susținând că decizia Comisiei se bazează pe o interpretare greșită a modelului său de business. Lena Wallenhorst, vicepreședinte pentru guvernanță corporativă, a explicat că platforma funcționează diferit față de alte servicii incluse în aceeași categorie: Zalando operează într-o structură hibridă, combinând vânzarea propriilor produse cu vânzări ale partenerilor. Conform companiei, acest aspect ar trebui să o excludă din sfera de aplicare a VLOP-urilor.

Argumentul central al Zalando este legat de faptul că, în 2024, nu mai puțin de 64% din valoarea brută a mărfurilor (GMV) provenea din activitatea sa de retail, considerată în afara domeniului DSA. Prin urmare, compania susține că această proporție semnificativă nu ar trebui ignorată atunci când sunt aplicate criteriile VLOP.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

Deși Zalando a contestat inițial decizia la Tribunalul Uniunii Europene, argumentele sale au fost respinse în septembrie 2024. Acum, disputa ajunge la cel mai înalt nivel judiciar din UE, CJUE, unde compania speră să obțină o reanalizare a clasificării.

Ce înseamnă statutul VLOP și de ce este atât de important pentru piața europeană

Legea privind serviciile digitale (DSA), adoptată în noiembrie 2022, a creat un cadru complet nou pentru platformele online din UE, structurându-le în patru categorii distincte: platforme foarte mari (VLOP), platforme online, servicii de găzduire de date și servicii intermediare. Cele clasificate drept VLOP au cel mai ridicat nivel de responsabilitate, deoarece influența lor asupra pieței și a utilizatorilor este considerată semnificativ mai mare.

Companii precum Google, Meta, AliExpress și Shein se află deja pe lista VLOP-urilor. Pentru acestea, regulile includ mecanisme mai stricte de moderare, audituri independente, evaluări ale riscurilor sistemice și obligația de a partaja constant date cu autoritățile europene. Pentru Zalando, clasificarea în această categorie înseamnă atât costuri suplimentare, cât și cerințe birocratice complexe, motiv pentru care contestarea are o miză strategică majoră.

Compania susține că metodologia actuală lasă loc de interpretări neclare, ceea ce poate duce la tratamente diferite între platformele cu modele de afaceri similare. Reprezentanții Zalando subliniază că DSA ar trebui să ofere definiții „mai clare și mai puțin ambigue”, având în vedere viteza cu care evoluează economia digitală.

Totodată, Zalando reclamă riscul unui precedents periculos: dacă o platformă hibridă este încadrată automat în categoria VLOP, fără diferențiere între activitățile sale, atunci mai multe companii europene ar putea ajunge în aceeași situație, chiar dacă nu operează ca marketplace tradițional.

Implicațiile cazului Zalando și posibilele efecte asupra reglementărilor din UE

Decizia finală a CJUE va avea un impact semnificativ asupra modului în care DSA va fi aplicată în următorii ani. Dacă instanța confirmă poziția Comisiei Europene, clasificarea VLOP va rămâne una strict cantitativă, bazată exclusiv pe numărul de utilizatori, indiferent de tipul de activitate comercială. În acest scenariu, companiile care combină retailul cu marketplace-ul ar putea fi nevoite să își adapteze operațiunile pentru a respecta noile obligații.

Pe de altă parte, dacă Zalando câștigă apelul, UE ar putea fi nevoită să modifice sau să clarifice criteriile pentru desemnarea platformelor foarte mari, eventual introducând distincții suplimentare între modelele de afaceri. Un astfel de precedent ar putea oferi mai multă flexibilitate companiilor hibride și ar redefini modul în care DSA este aplicată pe întreg teritoriul comunitar.

În același timp, disputa readuce în atenție rolul reglementărilor digitale în protejarea utilizatorilor, dar și tensiunile inevitabile dintre autoritățile europene și marile companii tehnologice. Pentru că lista VLOP-urilor va continua să crească, dezbaterea privind transparența, responsabilitatea și corectitudinea în aplicarea legilor devine tot mai importantă.

Cazul Zalando nu este doar o luptă juridică între o companie de e-commerce și Comisia Europeană, ci un semnal privind complexitatea reglementării marilor platforme digitale. Indiferent de decizia finală a CJUE, disputa va influența atât politica digitală a Uniunii Europene, cât și strategiile companiilor care operează în spațiul online, într-o perioadă în care claritatea și echitatea reglementărilor sunt mai necesare ca niciodată.