Viața pe Pământ ar fi început cu „micro-fulgere” în ceață: experimentul recreat oferă o nouă perspectivă

Povestea originii vieții pe Terra capătă o nouă nuanță electrică, la propriu. Un grup de cercetători a refăcut un experiment legendar din anii ’50, ajungând la concluzia că viața ar fi putut apărea nu din fulgere spectaculoase care brăzdau cerul unei planete tinere, ci din scântei invizibile generate între picături de apă – așa-numitele „micro-fulgere”. Această nouă ipoteză readuce în discuție misterul formării primelor molecule organice și deschide o perspectivă neașteptată asupra modului în care am putea fi, cu toții, copiii ceții electrificate, scrie CNN.

Un nou scenariu pentru vechea întrebare: cum a apărut viața?

Pământul are o vârstă estimată de aproximativ 4,5 miliarde de ani. Cele mai vechi urme de viață – fosile microscopice numite stromatolite – datează de acum 3,5 miliarde de ani. Însă unii oameni de știință cred că viața ar fi putut apărea chiar mai devreme, dintr-un amestec primitiv de substanțe chimice cunoscut popular sub numele de „supă primordială”.

Dar de unde a provenit materia organică necesară pentru acest proces? Ipoteza clasică, testată pentru prima dată în 1953 de Stanley Miller și Harold Urey, susținea că fulgerele care loveau oceanele timpurii declanșau reacții chimice între gaze precum amoniacul, metanul, hidrogenul și vaporii de apă. Rezultatul: formarea de aminoacizi – blocurile de bază ale vieții.

Ceea ce aduce nou studiul publicat în martie 2025 în Science Advances este faptul că aceste reacții nu ar fi necesitat fulgerele masive din atmosferă, ci s-ar fi putut produce la scară microscopică, în interiorul ceții – prin descărcări electrice de intensitate redusă, dar mult mai frecvente.

Schimbare importantă la Survivor 2025. Revin concurenţii eliminaţi, anunţul lui Daniel Pavel a picat ca o bombă pentru cei rămaşi în competiţie

Horoscopul chinezesc 2-6 aprilie 2025. Câştiguri suplimentare, şanse de promovare la muncă şi relaţii frumoase

Experimentul refăcut care a aprins din nou scânteia

Cercetătorii coordonați de profesorul Richard Zare, de la Universitatea Stanford, au recreat atmosfera Pământului timpuriu într-un glob de sticlă: un amestec de amoniac, metan, dioxid de carbon și azot, peste care au pulverizat un nor fin de apă. Cu ajutorul unei camere ultra-rapide, au detectat mici scântei luminoase – microlightning – produse în momentul în care picăturile de apă încărcate negativ și pozitiv se apropiau.

Analizând conținutul rezultat în urma acestor descărcări invizibile, echipa a descoperit aminoacidul glicină și uracilul – o componentă cheie a ARN-ului. Cu alte cuvinte, primele cărămizi ale vieții au apărut din interacțiuni simple, dar repetate, între molecule banale și electricitate la scară micro.

„Nu am descoperit o nouă chimie, ci am recreat ceea ce Miller și Urey au realizat în 1953. Diferența este că acum am identificat o nouă sursă de energie – microlightning – care ar fi putut fi mult mai prezentă și eficientă în acea epocă”, a declarat profesorul Zare.

De ce microlightning-ul contează mai mult decât fulgerul clasic

Fulgerul este spectaculos, dar rar și imprevizibil. Pe o planetă tânără și agitată, cum era Terra acum miliarde de ani, descărcările mari de energie nu ar fi avut loc suficient de frecvent pentru a produce concentrații semnificative de molecule organice. În schimb, ceața – omniprezentă în zonele vulcanice și în bazinele de apă – ar fi oferit o platformă constantă pentru aceste microdescărcări.

Astrobiologul Amy J. Williams, de la Universitatea din Florida, explică: „Este nevoie de o cantitate uriașă de energie pentru a rupe legăturile moleculei de azot și a crea compuși cu carbon – esențiali pentru apariția aminoacizilor. Microlightning-ul are această capacitate și poate explica mai realist cum au apărut primele molecule ale vieții.”

Ipoteze alternative și întrebări care rămân deschise

Deși această nouă teorie oferă o explicație elegantă și coerentă, ea nu este singura. Unii oameni de știință susțin că viața ar fi apărut în apropierea izvoarelor hidrotermale de pe fundul oceanului, acolo unde presiunea și compoziția chimică a apei ar fi creat condițiile ideale pentru sinteza organică. Alții merg chiar mai departe și susțin teoria panspermiei – ideea că moleculele organice au venit din spațiu, aduse de comete sau meteoriți.

„Nu știm încă răspunsul final. Dar acest studiu ne aduce mai aproape de înțelegerea unuia dintre cele mai mari mistere ale științei: cum a început viața”, a concluzionat profesorul Zare.