Ungaria: multe case sunt fără toaletă sau apă caldă. Numărul oamenilor care trăiesc în sărăcie locativă, mai mare decât ne-am fi aşteptat

Aproape 2,9 milioane de persoane din Ungaria trăiesc în condiții de sărăcie locativă, potrivit celui mai recent raport Habitat for Humanity. Datele arată probleme grave legate de lipsa utilităților, supraaglomerare și costuri imposibil de susținut pentru o mare parte din populație.

Cum arată, în realitate, locuințele celor mai săraci oameni

Raportul privind condițiile de locuit pentru perioada 2024–2025 scoate la iveală o realitate dură: peste 30% din populația Ungariei se confruntă cu forme de sărăcie locativă. Situația este deosebit de gravă în rândul copiilor proveniți din familii cu cele mai mici venituri.

Între 15% și 20% dintre aceștia locuiesc în case fără baie, toaletă sau apă caldă, iar o treime trăiesc în locuințe cu pereți din chirpici. Supraaglomerarea afectează 26% dintre copiii cu vârste între 0 și 17 ani, relatează Rador.

Jumătate dintre copiii săraci sunt expuși constant la poluarea aerului din interior din cauza încălzirii pe bază de combustibili solizi, precum lemn și hârtie. Mucegaiul este prezent frecvent pe pereți, iar riscurile pentru sănătate sunt majore.

Zodiile care atrag noroc și abundență începând cu 8 decembrie. Vin bani din surse neaşteptate

Horoscop 8 decembrie 2025. Ziua marilor schimbări pentru trei zodii

Deși nivelul general de confort a crescut după schimbarea regimului politic, sute de mii de familii locuiesc încă în imobile degradate, fără utilități esențiale, iar peste un milion de gospodării nu beneficiază nici măcar de încălzire centrală.

Cât de mare este povara costurilor pentru gospodării

Costurile de întreținere reprezintă o presiune uriașă pentru populație. Peste 11% dintre gospodăriile din orașe și peste 7% din așezările mai mici cheltuie mai mult de 40% din venituri pe utilități.

Rata datoriilor la utilități a fost de 7% la nivelul întregii populații, însă pentru persoanele cu venituri sub 60% din venitul median, aceasta depășește 18%.

În gospodăriile cele mai vulnerabile, precum cele monoparentale sau cu mai mult de trei copii, procentul celor care acumulează restanțe trece de 30%.

Consecințele sunt dramatice: anul trecut, 1.488 de persoane și-au pierdut locuințele, 985 de imobile au fost scoase la licitație, iar alte sute de familii au fost evacuate, fie din proprietăți private, fie din locuințe administrate de autoritățile locale.

De ce politicile actuale nu îi ajută pe cei vulnerabili

În ultimii zece ani, statul nu a oferit un sprijin normativ coerent pentru reducerea costurilor de întreținere a locuințelor. Ajutoarele acordate de autoritățile locale sunt punctuale și insuficiente. În același timp, politica guvernamentală favorizează accesul la proprietate, ceea ce a accelerat explozia prețurilor pe piața imobiliară.

În ultimii 15 ani, prețurile locuințelor s-au triplat, iar în primul trimestru al acestui an, metrul pătrat al locuințelor vechi din Budapesta a ajuns la aproximativ 1,2 milioane de forinți. Accesul la credite a devenit tot mai dificil, iar numărul celor care alocă peste 40% din venit pentru rate este în creștere.

Programele de sprijin la scară largă consumă sume uriașe din buget, dar nu sunt orientate către cei aflați în nevoie. Nici fondurile planificate pentru 2026 nu sunt direcționate majoritar către gospodăriile vulnerabile, ceea ce menține blocajul unei crize locative care afectează deja milioane de oameni.