Un tânăr de 20 de ani și-a creat propria țară autoproclamată, lângă Dunăre. Are steag, monedă și 400 de „cetățeni”

La 20 de ani, australianul Daniel Jackson a proclamat ceea ce numește Republica Liberă Verdis, o „țară” imaginară pe o porțiune de circa 0,5 km² de teren mlăștinos de pe malul Dunării, într-o zonă disputată între Croația și Serbia. Proiectul, început în adolescență ca experiment împreună cu câțiva prieteni, a crescut într-o comunitate online care afirmă că are instituții, reguli proprii, simboluri naționale și chiar cetățeni acceptați oficial. Deși accesul pe terenul revendicat a fost blocat de autoritățile croate, inițiativa continuă să atragă adepți și să-și rafineze „infrastructura” digitală.

Fondatorul spune că ideea i-a venit pe când avea 14 ani, iar în 2019 a făcut pasul formal: declarația de independență. Ulterior, proiectul a căpătat contur – un „guvern”, un cabinet, un steag, o identitate vizuală și proceduri interne pentru „cetățenie”. Jackson insistă că, atunci când sau dacă teritoriul devine efectiv accesibil, își va convoca alegeri și va renunța la funcție, dorind să rămână „un simplu cetățean” al comunității pe care a creat-o.

Cine este fondatorul și cum arată „statul” său

Daniel Jackson este designer digital și se prezintă drept inițiatorul și liderul temporar al Verdis. Potrivit afirmațiilor sale, „republica” a acceptat peste 400 de persoane drept cetățeni, din aproximativ 15.000 de solicitări primite online. Pentru coeziune, proiectul a adoptat trei limbi oficiale – engleza, croata și sârba – care să reflecte contextul geografic și să faciliteze comunicarea cu cei interesați.

În plan simbolic, Verdis are steag oficial și pașapoarte cu rol de suvenir, despre care fondatorul avertizează că nu trebuie folosite în scopuri de călătorie. Deși câțiva simpatizanți ar fi încercat folosirea documentului la frontiere, Jackson spune că pașaportul verdisian este mai degrabă o marcă de apartenență la proiect și o expresie a identității colective a comunității online.

Horoscop 7 decembrie 2025. O zodie se confruntă cu tensiuni în familie

Elena Băsescu, de nerecunoscut. Fiica fostului președinte este complet schimbată, a renunțat și la ținutele îndrăznețe

Daniel Jackson, în imagine, alături de steagul Verdis. Designerul digital a început să transforme Verdis într-un „guvern funcțional” la 18 ani. (Fto: Daniel Jackson / SWNS)

Unde este „verdis” și de ce accesul e interzis

Teritoriul revendicat se află pe o fâșie de mal dunărean accesibilă doar cu barca, dinspre zona orașului croat Osijek. Jackson și susținătorii săi consideră că terenul nu este revendicat de Croația, însă realitatea din teren s-a dovedit mult mai complicată. Orice tentativă de prezență fizică a întâmpinat opoziția fermă a autorităților croate, care administrează de facto spațiul riveran și aplică regulile sale de ordine publică.

În octombrie 2023, poliția croată a intervenit și a reținut mai mulți susținători ai proiectului, inclusiv pe Jackson. Grupul a fost deportat, iar accesul pe teritoriul Croației a fost interzis. Fondatorul a afirmat ulterior că autoritățile ar fi instalat sisteme de supraveghere pentru a descuraja noi încercări de debarcare dinspre Serbia. Din acest moment, Jackson vorbește deschis despre un „guvern în exil” și își organizează activitatea în mediul online.

Acces doar cu barca din Osijek, Croația; tentativele de colonizare au întâmpinat opoziție fermă. (Foto: Daniel Jackson / SWNS)

Instituții digitale, pașapoarte simbolice și promisiunea unor alegeri

În absența unui control efectiv asupra terenului, Verdis funcționează ca o comunitate digitală. „Guvernul” anunță decizii și stabilește reguli interne pe canalele proprii, menținând activ interesul celor care s-au înscris drept cetățeni. Documentele – de la pașapoarte simbolice la acte de identitate verdisiene – joacă rolul de suvenir și instrument de coeziune, nu de acte recunoscute internațional.

Jackson afirmă că obiectivul pe termen mediu este instituirea unui cadru democratic real, cu alegeri deschise, imediat ce accesul pe fâșia de teren va fi posibil și tolerat. El promite că va renunța la rolul său executiv temporar pentru a evita concentrarea puterii și pentru a legitima instituțiile unui proiect pe care îl consideră civic și voluntar, nu personal.

Pașaportul „republicii” independente Verdis. (Fto: Daniel Jackson / SWNS)

Ce spun susținătorii și care sunt criticile

Pentru susținători, Verdis este un exercițiu de imaginație politică și un manifest pentru creativitate civică: o încercare de a construi, fie și simbolic, un stat „de la zero”, cu reguli, simboluri și comunitate. Pentru criticii proiectului, inițiativa rămâne o micronațiune fără recunoaștere și cu riscuri de confuzie pentru public, mai ales când documente precum pașaportul pot fi înțelese greșit.

Există și întrebări practice: cum ar putea un „stat” de 0,5 km² să se autosusțină? Ce statut juridic ar avea locuitorii în raport cu Croația și Serbia? Cum s-ar asigura infrastructura de bază, serviciile publice și relațiile externe? Până la clarificări, proiectul rămâne în primul rând o comunitate online, cu aspirații politice neobișnuite și un storytelling care prinde la public.

Ce urmează pentru „republica” de pe dunăre

În lipsa recunoașterii și a accesului liber pe teren, Verdis își consolidează organizarea digitală: registre interne, comunicare cu „cetățenii” și proiecte simbolice, scrie Fox News. Din punct de vedere juridic și practic, orice progres depinde de relația cu autoritățile croate, care până acum au stopat ferm tentativele de colonizare. Orice scenariu realist presupune dialog, clarificări teritoriale și, cel mai probabil, o soluție în limitele legislației statelor riverane.

Pentru moment, „republica” rămâne o narativă despre tineri, tehnologie și dorința de a rescrie regulile – o combinație între micronaționalism, activism digital și branding creativ. Că va trece vreodată testul realității rămâne incert. Dar ca experiment social, Verdis a reușit deja: a strâns mii de adepți, a creat un limbaj vizual ușor de recunoscut și a deschis o discuție despre granițe, identitate și imaginație civică în secolul XXI.